MENIU

Transgaz a finalizat conducta de gaze din Suceava: Ultimul tronson Pojorâta-Vatra Dornei va ajuta 35.000 de români

Transgaz a finalizat conducta de gaze din Suceava: Ultimul tronson Pojorâta-Vatra Dornei va ajuta 35.000 de români

Transgaz a inaugurat Este funcțional tronsonul de conductă pentru gaze de la Pojorâta la Vatra Dornei de peste 26 de kilometri lungime. Transgaz a inaugurat ultimul segment din proiectul Frasin-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei.

Transportatorul naţional de gaze Transgaz a inaugurat joi, 25 august, tronsonul de conductă Pojorâta – Vatra Dornei, aferent proiectului conductei de transport gaze naturale DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, investiţie de 17.346.413 lei fără TVA (aproximativ 3,5 milioane euro).

Conducta de transport gaze naturale Frasin – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei DN 300/DN250, PN 40 în lungime de 65,57 km a fost proiectată şi construită parţial în perioada 2005- 2006 în cadrul Programului Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene în judeţul Suceava. În cursul anului 2009, s-au întreprins demersurile legale pentru preluarea de către Transgaz a tuturor lucrărilor executate în cadrul acestui program, a transmis compania națională de gaze.

După preluarea investiţiei de către Transgaz, lucrările de execuţie la conducta de transport gaze naturale DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei s-au desfăşurat pe etape: Etapa I: tronsonul Frasin – Câmpulung Moldovenesc, în lungime de 30 km, a fost pus în funcţiune în anul 2011; Etapa II: tronsonul Câmpulung Moldovenesc – Pojorâta, în lungime de 9,27 km, a fost pus în funcţiune în luna decembrie 2017; Etapa III: tronsonul Pojorâta – Vatra Dornei, în lungime de 26,39 km, a fost finalizat în luna iulie 2022. Debit total SRMP zonă = 25.700 mc/h (225 mil. mc/an).

Traseul proiectat al tronsonului de conductă de transport gaze naturale Pojorâta -Vatra Dornei se află pe teritoriile administrative ale 8 UAT-uri, respectiv al localităţilor: Pojorâta, Sadova, Iacobeni, Dorna Arini, Saru Dornei, Dorna Cândrenilor, Fundu Moldovei, respectiv oraşul Vatra Dornei, localităţi cu un număr estimativ de 35.000 de locuitori, respectiv 12 şcoli gimnaziale, 12 grădiniţe, 5 licee, cluburi şcolare, biblioteci, 3 spitale şi complexe balneare, zeci de cabinete medicale.

Până în prezent, pe traseul conductei de transport gaze DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, s-au depus solicitări de alimentare cu gaze naturale (aviz de principiu) din partea primăriilor localităţilor: Stulpicani, Ostra, Vama, Pojorâta, Fundu Moldovei, Izvoarele, Moldova-Suliţa, Frumosu, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, Vatra Dornei, Dorna Arini, Saru Dornei, Coşna şi Poiana Stampei.

”SNTGN Transgaz SA, a inaugurat astăzi (25 august 2022 - n.r.) tronsonul de conductă Pojorâta – Vatra Dornei, aferent proiectului conductei de transport gaze naturale DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei. La eveniment au participat Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României, Ion Strian, directorul general al SNTGN Transgaz SA, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, precum şi reprezentanţi ai conducerii executive şi administrative a societăţii, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale.

Valoarea lucrărilor de execuţie a tronsonului de conductă de transport gaze naturale Pojorâta-Vatra Dornei este de 17.346.413,30 lei fără TVA ( echivalent a aproximativ 3,5 milioane euro), iar contractul de execuţie a lucrărilor fost semnat cu societatea SC Rominsta SRL Cristeşti în anul 2020”, se mai arată în comunicatul de presă Transgaz.

Profilul economic al zonei rurale: turismul ecumenic și de agrement (sunt zeci de pensiuni agroturistice), prelucrarea lemnului, agricultura și păstoritul, comerțul.

Prin realizarea acestui proiect se contribuie la măsurile de creștere economică, putând fi abordate și o serie de nevoi sociale, într-un areal geografic semnificativ – partea nord-est a țării, inclusiv educație (grădinițe, creșe, unități de învățământ, campusuri universitare ce nu sunt racordate la gaz), sănătate (viitoarele spitale regionale, spitalele județene, municipale și orășenești, căminele de bătrâni și centrele sociale), protecție socială și locuri de muncă.

Proiectul are impact direct asupra problemelor schimbărilor climatice și protecția mediului, prin reducerea semnificativă a exploatării masei lemnoase din partea de nord a țării, ceea ce semnifică peste două treimi din pădurea existentă la nivel național.