România, model de incultură în Europa
După 27 de ani de capitalism original, România a ajuns în coada clasamentului european în privința implicării populației active în activități care au legătură cu domeniul cultural. Înainte de 1989, lucrurile stăteau cu totul altfel, iar statele din fostul bloc comunist erau recunoscute prin "rezistența prin cultură".
România a mai încasat o lingură de lemn de la Eurostat, odată cu publicarea raportului referitor la situaţia Culturii în ţările membre ale UE.
Cu o pondere de numai 1,2% a angajaţilor care lucrau la finele anului 2015 în acest sector esenţial în dezvoltarea unei naţiuni, suntem cu mult în urma ţărilor care ne preced, Slovacia şi Grecia, care trec de 2%, şi aproape de două ori şi jumătate sub media europeană de 2,9% din forţa de muncă.
Recordul este deţinut de Luxemburg, cu 4,4% iar valori relativ ridicate, de peste 3,5%, se regăsesc în ţări nordice, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Olanda sau Marea Britanie dar, atenţie mare, şi în Estonia. Ceea ce ne spune că avem de-a face nu doar cu influenţa nivelului de trai, dar şi cu abordarea din perspectiva mentalităţilor din societate.
Culmea, ne situăm mult şi sub două ţări candidate la aderare incluse în analiza Eurostat, respectiv Macedonia (2,1%) şi Turcia (1,8%). Motiv pentru care ar trebui să ne fie ruşine şi să nu ni se mai pară că suntem atât de intelectuali pe cât ne place să credem.
Pentru moment, am putea să luăm ca model vecinii bulgari, care sunt la un procentaj cam dublu pe subiectul menţionat (2,3%), potrivit unei analize CursdeGuvernare.ro.