Posibil atac aerian al Rusiei asupra României - Simulare NATO pentru a testa apărarea Alianței, după racheta căzută în Polonia

Aliații NATO au desfășurat miercuri un exercițiu militar pentru a testa apărarea antiaeriană și antirachetă în România, la aproximativ o săptămână după ce o rachetă rătăcită s-a prăbușit în Polonia și a atras atenția în privința „golurilor” din scutul aerian al alianței.

Un sistem francez de apărare aeriană desfășurat în România a respins un atac simulat al avioanelor de luptă aliate, a anunțat Comandamentul Aerian Aliat al NATO din Baza Ramstein, din vestul Germaniei.

La exercițiu au participat avioane de luptă turcești de tip F-16, aeronave spaniole Eurofighters, avioane americane de tip Growler, proiectate pentru război electronic, și avioane franceze Rafale, care zboară de pe portavionul Charles de Gaulle.

„Ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, continuăm să ne consolidăm apărarea și [măsurile de] descurajare în partea de est a alianței”, a declarat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO, potrivit RADOR, care citează Reuters.

Oana Lungescu a precizat că alianța a suplimentat numărul de avioane de luptă și de supraveghere în patrulare, dispozitivele de apărare antiaeriene la sol și numărul de nave de apărare aeriană pe mare.

„Exerciții precum acesta asigură că forțele NATO sunt capabile să opereze împreună și să rămână pregătite să răspundă oricărei amenințări, din orice direcție”, a mai menționat purtătorul de cuvânt NATO.

Franța a desfășurat în România, în luna mai, sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T, conceput pentru a proteja câmpurile de luptă și locurile sensibile, cum ar fi aeroporturile și porturile, împotriva rachetelor de croazieră, aeronavelor, dronelor și rachetelor balistice tactice. Și alți aliați au dizlocat astfel de arme pe flancul estic al NATO în urma invaziei Rusiei asupra Ucrainei: unități germane de tip Patriot sunt desfășurate în Slovacia, SUA operează Patriots în Polonia, iar Spania a trimis sisteme NASAMS în Letonia.

Cu toate acestea, prăbușirea a ceea ce pare să fi fost o rachetă ucraineană de apărare aeriană în Polonia, marți, săptămâna trecută, a atras atenția în privința necesității ca NATO să acopere mai multe goluri în scutul său aerian, relatează Reuters.

După Războiul Rece, mulți aliați NATO au redus numărul de unități concentrate pe amenințările aeriene, estimând că, pe viitor, ar urma să facă față doar unor amenințări limitate cu rachete dinspre țări precum Iranul. Această percepție s-a schimbat însă drastic odată cu invazia rusă, determinând aliații NATO să depună eforturi pentru creșterea stocurilor de muniție și pentru a rezolva deficitele din apărarea aeriană.

Precizările NATO despre exercițiul simulat în cazul unui atac aerian al Rusiei asupra României, transmise de purtătorul de cuvânt, vin în același timp cu informarea făcută de președintele Klaus Iohannis despre dislocarea în România a celor două radare NATO de apărare antiaeriană și antirachetă după incidentul din Polonia. Plenul Parlamentului României a luat act, miercuri, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care îi informează pe senatori şi deputaţi cu privire la aprobarea dislocării suplimentare a unor structuri aliate în România, mandatarea ministrului Apărării Naţionale de a întreprinde demersurile pentru suplimentarea efectivelor de militari şi prepoziţionarea de echipamente, precum şi iniţierea măsurilor necesare pentru staţionarea, extinderea şi dezvoltarea facilităţilor de instruire şi dispunerea trupelor pe teritoriul naţional.

Este vorba de dislocarea celor două radare în scopul îndeplinirii misiunilor specifice, pe fondul continuării acţiunilor Federaţiei Ruse din proximitatea Alianţei Nord-Atlantice şi a intensificării atacurilor asupra unor obiective din Ucraina, potrivit solicitării președintelui către Parlamentul României. 

„Federaţia Rusă a continuat acţiunile din proximitatea statelor Alianţei Nord-Atlantice, intensificând atacurile asupra unor obiective din Ucraina. În aceste condiţii, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa - SACEUR a dispus implementarea la nivelul NATO a unor măsuri specifice de răspuns la criză, a prioritizat infrastructura şi mijloacele critice de apărat şi a solicitat dislocarea structurilor de supraveghere şi apărare antiaeriană şi antirachetă aliate, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate posturii de descurajare şi apărare a NATO.

În urma analizei solicitărilor NATO, a situaţiei de securitate din regiune, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi cu prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armatelor străine pe teritoriul Românici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, informez Parlamentul României că am aprobat dislocarea pe teritoriul României a celor două radare în scopul îndeplinirii misiunilor specifice", se arată în informarea transmisă Parlamentului.

Potrivit scrisorii, Spania a oferit un radar TPS-43 care să fie dislocat şi integrat în Sistemul NATO Integrat de apărare Antiaeriană şi Antirachetă - NATINADS pe teritoriul României, iar Corpul puşcaşilor marini din SUA intenţionează să disloce un radar TPS-80 în ţara noastră, în proximitatea graniţei cu Ucraina. Partenerul spaniol şi cel american au derulat recunoaşteri pentru a stabili de comun acord cu autorităţile militare române locaţiile optime. Aceste radare vor asigura descoperirea, urmărirea şi identificarea ţintelor aeriene care evoluează în estul Ucrainei şi în bazinul central-vestic al Mării Negre şi vor îmbunătăţi capabilităţile de apărare integrată antiaeriană şi antirachetă în flancul estic al NATO şi implicit în România, prin mărirea distanţei de descoperire a ţintelor aeriene care evoluează la înălţimi mici, medii şi mari.

Ministerul Apărării Naţionale va pune la dispoziţie facilităţile necesare pentru dislocarea acestor mijloace de supraveghere aeriană şi va aproba locaţiile de dislocare a capabilităţilor şi numărul de militari care vor deservi echipamentele în funcţie de cerinţele operaţionale. Fondurile necesare pentru intrarea, staţionarea şi operarea pe teritoriul României a elementelor de supraveghere aeriană Aliate se vor asigura din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, se mai precizează în scrisoarea adresată de Klaus Iohannis Parlamentului.

DOCUMENTUL integral poate fi consultat mai jos.

Scrisoarea adresată de Klaus Iohannis pe 25 octombrie 2022 către Parlamentul României