„Mașina de produs cutremure”, descoperirea genială a lui Nikola Tesla, care încă alimentează teoriile conspiraționiste
In lumea inovatiilor si descoperirilor stiintifice, numele lui Nikola Tesla straluceste ca un far, iar una dintre invențiile sale controversate, oscilatorul Tesla supranumit și „mașina de produs cutremure”, a stârnit interesul si atentia multor cercetători si pasionați de-a lungul timpului.
Acest dispozitiv mecanic, alimentat cu abur, a fost brevetat de Tesla in anul 1893 si este cunoscut pentru capacitatea sa de a produce vibrații la diferite frecvențe. Initial, scopul oscilatorului Tesla era de a transfera energie electrică fără cabluri – un obiectiv uluitor pentru vremea respectiva, anticipând în mod clar evoluția tehnologiei wireless. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte invenții ale sale, oscilatorul Tesla a fost asociat și cu un potential pericol major: provocarea de cutremure.
Tesla a susținut că a efectuat experimente în care a testat dispozitivul asupra structurilor solide, precum clădiri sau poduri, și a descoperit că, ajustând frecvențele, ar putea declanșa mișcări seismice. Această ipoteză a ridicat numeroase întrebări și a generat o dezbatere aprinsă cu privire la limitele eticii și responsabilității în ceea ce privește utilizarea tehnologiei.
Nikola Tesla a fost un gânditor strălucit, dar și foarte excentric. Poate că părțile mai enigmatice ale personalității sale îl fac un subiect atât de interesant pentru conspirați. Tesla este creditat că a lucrat la surse de energie necunoscute, pentru a fi contactat de OZN-uri, a provocat explozia Tunguska printr-o rază mortală și chiar a lucrat la un generator de cutremur, scrie Forbes.
În 1896, Tesla lucra la oscilații care să fie folosite pentru transferul de energie. Ideea a fost de a crea un oscilator alimentat cu abur, capabil să creeze diverse frecvențe. Dacă frecvența se potrivea cu frecvența de rezonanță, un dispozitiv de recepție ar trebui să transforme oscilațiile mecanice înapoi într-un curent electric.
În anul 1897, dispozitivul era gata, iar un an mai tâziu, în 1898, se presupune că a reușit să producă oscilații suficient de puternice în laboratorul lui Tesla din New York, încât vecinii alarmați au sunat la poliție și la ambulanță, temându-se să se producă un cutremur. Mai târziu, Tesla i-a explicat acest principiu reporterului Allan L. Besnson, care a publicat în februarie 1912 un articol despre rezonatorul lui Tesla în revista The World Today:
„Și-a băgat micul aparat de produs vibrații în buzunarul hainei și a ieșit să vâneze o clădire de oțel pe jumătate ridicată. Jos, în cartierul Wall Street, a găsit una, zece etaje de cadru de oțel, fără cărămidă sau piatră pusă în jurul ei. a prins aparatul de una dintre grinzi și a făcut mai multe reglaje.
Tesla a spus că, în cele din urmă, structura a început să scârțâie, iar muncitorii au coborât la pământ îngroziți de panică, crezând că a avut loc un cutremur. Poliția a fost chemată. Tesla a pus aparatul de vibrat în buzunar și a plecat. Încă zece minute și ar fi putut pune clădirea la pământ. Și, cu același vibrator, ar fi putut arunca podul Brooklyn în East River în mai puțin de o oră.” scria articolul publicat în The World Today.
Omul de știință și-a imaginat că va folosi undele generate de invenția sa pentru aplicații pașnice. Un dispozitiv ar transforma electricitatea în vibrații. Apoi, inventatorul ar folosi rocile din subteran pentru a trimite vibrațiile către un al doilea dispozitiv. Acesta din urmă, un dispozitiv de recepție, ar prelua vibrațiile și ar transforma oscilațiile în energie electrică, pentru a fi utilizat local. Astfel, Tesla ar fi putut oferi energie electrică la distanță, fără a folosi cabluri sau baterii.
Transportatorii români, acuzații fără perdea: ASF protejează multinaționalele din asigurări!
În anii 1930, Tesla şi-a imaginat folosirea unor dispozitive mai mici pentru a elibera energia de pe Pământ, în acest caz, pentru a preveni cutremure. Cu toate acestea, sistemul de „telegeodinamică” imaginat de Tesla nu a reușit niciodată să treacă dincolo de prototip. Dispozitivul nu era în realitate suficient de puternic pentru a trimite energie pe distanţe mari. Amortizarea oscilațiilor de către structuri și subteran era mult prea periculoasă.
O altă idee a lui Tesla a avut mai mult succes. Este vorba desrpe folosirea oscilațiilor generate de dispozitivul său pentru a prospecta subteranul. Undele trimise în subteran ar fi reflectate de obstacole sau de diferite roci. Observând undele care se întorc, un geolog poate vedea subteranul.
Doar această idee de bază este utilizată de către seismologii moderni. Impulsurile de energie, generate de dispozitive electromagnetice, explozii controlate sau pistoane mecanice, trimise adânc în subteran sunt reflectate sau deviate de structurile geologice. Semnalele reflectate pot fi apoi folosite pentru a reconstrui un model al subteranului.
Locul din România unde un meniu cu două feluri costă doar 7 lei