Londra nu încurajează folosirea armelor cu submuniţii, Spania le dezaprobă, iar Kievul promite că le va folosi doar împotriva ocupanţilor
Premierul britanic Rishi Sunak a reiterat sâmbătă că Marea Britanie este semnatară a convenţiei care interzice producţia şi utilizarea muniţiilor cu dispersie, la o zi după ce Statele Unite şi-au anunţat intenţia de a furniza Ucrainei aceste arme controversate. Spania şi-a arătat şi ea dezaprobarea, în timp ce ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a salutat decizia SUA de a furniza bombe cu dispersie Kievului, promiţând totodată că acestea nu vor fi folosite în Rusia, relatează Reuters şi AFP.
"Marea Britanie este semnatară a unei convenţii care interzice producţia şi utilizarea muniţiilor cu dispersie şi descurajează utilizarea acestora", a declarat premierul Rishi Sunak. "Vom continua să ne achităm de partea noastră de contribuţie pentru a sprijini Ucraina împotriva invaziei ruseşti", a adăugat el, subliniind că Marea Britanie a furnizat Kievului numeroase arme, inclusiv tancuri grele şi rachete cu rază lungă de acţiune.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat vineri că a luat "decizia foarte dificilă" de a livra muniţii cu dispersie Ucrainei, care suferă de o lipsă acută de muniţie: Anunţul a provocat stânjeneală în rândul aliaţilor din Europa şi critici puternice din partea ONG-urilor.
Aceste arme sunt interzise în mai multe ţări, în special în Europa, semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care nici Statele Unite şi nici Ucraina nu sunt parte. Utilizarea armelor cu submuniţie este extrem de controversată, deoarece pot dispersa până la câteva sute de încărcături explozive de mici dimensiuni şi pot provoca numeroase victime civile colaterale.
Joe Biden urmează să se întâlnească luni cu Rishi Sunak la Londra, în cadrul unui miniturneu, înainte de a se îndrepta spre summitul NATO de la Vilnius. El se va întâlni, de asemenea, cu regele Charles al III-lea, la a cărui încoronare nu a participat, respectând o tradiţie istorică americană, dar a fost reprezentat de prima-doamnă Jill Biden.
Şi Spania, semnatară a Convenţiei de la Oslo, a declarat că dezaprobă decizia SUA. "Spania, pe baza angajamentului ferm pe care şi l-a asumat faţă de Ucraina, şi-a asumat, de asemenea, un angajament ferm că anumite arme şi bombe nu pot fi livrate în nicio împrejurare", a declarat sâmbătă ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, la un miting la Madrid.
Pe de altă parte, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a salutat decizia SUA de a furniza bombe cu dispersie Kievului, afirmând că acestea vor contribui la eliberarea teritoriului ucrainean ocupat şi promiţând totodată că aceste arme nu vor fi folosite pe teritoriul Rusiei. Oleksii Reznikov a declarat că armele vor salva vieţile soldaţilor ucraineni, adăugând că Ucraina va ţine o evidenţă strictă a utilizării lor şi va face schimb de informaţii cu partenerii săi.
"Poziţia noastră este simplă: trebuie să ne eliberăm teritoriile ocupate temporar şi să salvăm vieţile oamenilor noştri", a scris el pe Twitter. "Ucraina va folosi aceste muniţii doar pentru eliberarea teritoriilor sale recunoscute la nivel internaţional. Aceste muniţii nu vor fi folosite pe teritoriul recunoscut oficial al Rusiei", a punctat Oleksii Reznikov.
Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, a încercat vineri să justifice furnizarea de astfel de arme Ucrainei. "Recunoaştem că muniţiile cu dispersie creează un risc de vătămare a civililor din cauza fragmentaţiei neexplodate", a declarat el reporterilor. "Dar există, de asemenea, un risc masiv de vătămare a civililor dacă trupele şi tancurile ruseşti vin peste poziţiile ucrainene, iau şi mai mult teritoriu ucrainean şi supun mai mulţi civili ucraineni, iar asta pentru că Ucraina nu are suficientă artilerie", a declarat Sullivan.
Oleksii Reznikov a spus că armata nu va folosi muniţii cu dispersie în zonele urbane şi le va folosi doar "pentru a străpunge liniile de apărare inamice".