MENIU

CULISELE STATULUI PARALEL. Intermarium - proiectul unei posibile Uniunii Central și Est Europene

Intermarium - un proiect al Uniunii Europene Central Estice. Foto/Profimedia

România a amânat punerea în aplicare a planurilor prin care să asigure legături stabile și rapide de transport între cele trei mări europene: Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Mediterană. Totuși, Klaus Iohannis a vorbit la summitul Inițiativei Celor Trei Mări de la Riga, din iunie 2022, despre două dintre proiectele care interesează în mod special România.

Primul dintre ele este Rail-2-Sea, și vizează dezvoltarea unei linii de cale ferată care să lege portul polonez de la Marea Baltică, Gdansk, de portul românesc de la Marea Neagră, Constanța. Traseul ar trebui să traverseze Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Termenul inițial de finalizare a proiectului este 2029, dar războiul din Ucraina ar putea grăbi lucrurile;

Închiderea porturilor Ucrainei din cauza războiului a făcut ca portul Constanța să devină un centru vital pentru transporturile de cereale. Cerealele din Ucraina sosesc aici în camioane, cu barja sau cu trenul. Dar portul Constanța are o problemă majoră! Potrivit celor de la Deutsche Welle, 700 dintre vagoane ruginesc pe liniile puțin folosite ale portului, din cauza unor litigii între stat și companii private. Ministrului transporturilor promitea anul trecut că până la trecerea în 2023 vor fi refăcute 95 de linii feroviare.

 

Via Carpathia - autostrada care începe în Lituania și se termină în Grecia



Al doilea proiect despre care s-a discutat la Riga este Via Carpathia, autostrada care ar trebui să lege portul lituanian de la Marea Baltică, Klaipėda, de Constanța și de Salonic, portul grecesc la Marea Egee. Acesta trebuie să fie gata în 2025, dar după cum spunea Klaus Iohannis, legătura poate fi făcută mai repede dacă se folosesc drumuri rapide și bucăți de autostradă care sunt deja gata.

Inițiativa Celor Trei Mări reunește 11 state foste socialiste, acum membre ale UE: Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia, cât și Austria. Proiectul a început să fie tot mai discutat după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014. Aceste state au constatat că fiecare dintre ele avea conexiuni bune pe șosea, pe cale ferată și prin conducte de gaz și petrol cu fostul spațiu sovietic, dar că legăturile dintre ele erau precare sau nu existau. Proiectul era văzut ca o posibilă strategie pentru salvarea Ucrainei. Numai că, deși traseele care legau Baltica de Marea Neagră puteau fi mai directe prin Ucraina, ele n-au fost puse pe hărțile Inițiativei Celor Trei Mări.

 

România sprijină orice inițiativă și...atât!


Cu toate că România a sprijinit prin declarații ideea conexiunilor dintre statele situate între mările europene, în practică țara noastră nu a făcut nimic. Nici până azi nu există o autostradă care să lege Estul țării de Vest sau Nordul de Sud, iar infrastructura de cale ferată a fost lăsată în paragină.

Apoi, reprezentanți de la București, fără să spună că refuză să facă o conductă care să ducă gaz din România în Ucraina, au tergiversat proiectul. De altfel și conexiunile pe calea ferată cu Ucraina și Republica Moldova se fac greoi, din cauza ecartamentului diferit, dar și pentru că cele mai noi soluții tehnice nu au fost încă importate.