Aviaţia performantă cu cheltuială se ţine. De câţi bani au nevoie piloţii ca să zboare

Puțin peste ora 11, într-o zi mohorâtă de sfârșit de săptămână. Intrăm în hangarele Bazei 86 Aeriană Borcea, unde stau aliniate 12 avioane F-16. Piloții le îngrijesc ca pe niște bijuterii. Pentru Forțele Aeriene Române asta și sunt: comorile pentru care au așteptat ani la rând. Deși le au din septembrie 2016, bucuria că pot zbura pe avioane moderne e fix ca-n prima zi. Atunci când au fost aduse în România primele șase aparate F-16 din baza Monte Real, din Portugalia. 

Reporter: Ați fost în Portugalia, v-ați instruit. Aproape doi ani ați stat acolo. Cum a fost?

Cătălin Micloş, șeful Escadrilei 53 Vânătoare: S-au desfășurat mai multe cursuri. Pentru piloți, pentru tehnicieni, pentru ingineri, pentru diferite categorii profesionale. Una peste alta, după 2 ani și jumătate suntem acasă. Am învățat foarte multe lucruri și vrem să le punem în practică aici, la Borcea. Acum suntem într-o fază în care încercăm să ne mărim numărul de personal și bineînțeles noi instruim piloții, inginerii instruiesc tehnicieni, astfel încât structura escadrilei și a tot ce operează F-16 în această bază să fie încadrată cât de mult posibil spre 100%.

Reporter: Cât ați zburat până acum pe F-16?

Cătălin Micloş: Cei mai experimentați piloți de F-16 au în jur de 300 de ore.

Câtălin Micloș, Miki, cum îi spun colegii, a învățat de la portughezi tot ce trebuie să știe un pilot de vânătoare despre noua sa armă. Faptul că a zburat mult timp pe MiG 21 LanceR l-a ajutat să înțeleagă rapid tehnologia de vârf. Chiar dacă există o diferență uriașă între cele două aparate de zbor. Însă au fost ore în șir de teorie, pregătire pe simulator și zbor efectiv. Antrenamente în poligon, exerciții de simulare a unor misiuni aer-aer și aer-sol. Toate au făcut ca Miki să devină un instructor desăvârșit pentru piloții rămași acasă. Tot el conduce escadrila de avioane F-16. Iar obiectivul lui e clar.

"Pur și simplu să știu că o escadrilă când primește o misiune și-o execută la standardele la care știm că funcționează un F-16 în alte părți ale lumii. Nu este doar un avion. Este o mentalitate nouă care, după cum știți, tot ce ține de psihic se schimbă mai greu un pic, însă trebuie să o facă cineva. Bineînţeles că în caz că trebuie să plecăm cu toate 12, o să plecăm cu toate 12", spune Cătălin Micloş.

Până acum sunt 16 piloți pregătiți pentru a zbura pe F-16. Unii în Portugaia, ații învățați de colegii lor, în România. Efortul pentru antrenamentele zilnice e uriaș. La fel și cel financiar. Asta în condițiile în care un pilot ar trebui să zboare cel puțin 120 de ore pe an, plafon minim acceptat de NATO pentru România.

Reporter: Aveți posibilitatea în momentul de față pentru ca ei să facă aceste ore?

Cătălin Băhneanu, comandantul Bazei 86 Aeriana Borcea: Se lucrează. Noi sperăm ca aceste bareme să poată fi îndeplinite. Asta este una dintre puținele profesii care atunci când nu muncești este rău. Eu am o vorba: două săptămâni dacă nu te urci în avion, avionul ăla nu mai este prietenul tău. Credeți-mă că de fiecare dată când mă sui în avion sau în elicopter, mă aștept ca el să se comporte cu mine în așa fel cum eu m-am pregătit și cum mă comport eu cu el. Și așa se întâmplă de fiecare dată. Uitați-vă la orice pilot în momentul în care urcă sau coboară dintr-o aeronavă. Și o să vedeți în ochii lor cum mijesc un pic lacrimile. Aceasta este emoția sau empatia pentru aparatul cu care vei zbura sau ai zburat.

Din păcate, empatia nu e legată doar de pasiune. Ci și de bani. Pentru că o ora de zbor pe aparatul F-16 costă circa 6.000 de euro. Asta înseamnă că statul, respectiv Ministerul Apărării, trebuie să chetuiască cel puţin 720.000 de euro pe an pentru instruirea unui pilot. În cazul de față, pentru 16 piloți care zboară pe avionul F-16, cheltuielile se ridică la aproape 12 milioane de euro anual. Însă doar așa putem vorbi despre piloți bine pregătiți. Cât despre durata de viață a avionului F-16, ea s-ar putea prelungi cu încă 20 ani, dacă avionul e folosit la capacitate maximă.

"Cu condiția să-l operăm cu aceeași intensitate, aceeași parametrii tehnici cu care operează americanii. 200 de ore de zbor pe an", spune Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării.

"Lucrurile sunt foarte complicate. Experiența și toate astea nu sunt doar niște cuvinte. Au avut pe ce zbura pentru că au avut resurse, au exeprință pentru ca au participat la absolut tot ce s-a întâmplat în lumea asta în ultimii... câți vreți dumneavoastră ani. Orice misiune e importantă și are lecțiile ei din care învățăm tot timpul. În NATO și în Forțele Aeriene trebuie să funcționăm ca o mașinărie foarte bine sincronizată. Toate misiunile sunt planificate în așa fel încât fiecare își cântă partea lui de partitura și trebuie să o cânte foarte bine. Ăsta este scopul pentru care ne instruim și zburăm în fiecare zi. În așa fel încât dacă ni se impune o partitură anume, s-o cântăm perfect", spune Cătălin Micloş, șeful Escadrilei 53 Vânătoare.

Realitățile financiare ale României nu le egalează nici măcar pe ale americanilor de acum 50 de ani. Totuși, visul de peste ocean rămâne un laitmotiv pentru piloții noștri. 

"Nu știu dacă ați fost vreodată într-o bază americană. Aceasta cred că trebuie să fie ținta noastră. Sa arate totul ca acolo", a declarat Micloş.

Visul american cu cheltuială se ține. Modernizările infrastructurii de la Baza Borcea au costat zeci de milioane de euro. Iar investițiile continuă și în acest an.

"După venirea avioanelor în tara a fost un proces care a cuprins atât pregătirea lor la sol cât și exploatarea în aer. Exploatarea la sol a inclus pregătirea infrastructurii de aerodrom și ma refer aici la zona operațională ce a însemnat modernizarea pistei de decolare-aterizare și a bretelelor de acces la pistă, construirea unor hangare noi și a altor facilități necesare ultilizării acestui avion pe această locatie", spune Cătălin Băhneanu.

"Prima etapă s-a finalizat și valoarea a fost de vreo 31 de milioane de euro. Sigur că am fost ajutați și cu fonduri NSIP, dar continuă și etapa a doua, și etapa a treia. Mai sunt încă lucrări obiective de realizat legate de hangarele de mentenanță, de asigurarea spațiilor tehnice pentru întreținerea avioanelor", precizează Mircea Duşa, secretar de stat în Ministerul Apărării. 

La Baza Aeriana 86 sunt 12 aparate F-16 cu care în prezent piloții efectuează misiuni de antrenament. Este posibil ca în aproximativ un an de zile, aceste avioane să fie folosite și pentru poliție aeriană. Ceea ce este cel mai important pentru țara noastră. O misiune foarte, foarte importantă. Factorii decidenți, in speță Ministerul Apărării și partenerul american decid în această perioadă dacă este posibil ca România să achizționeze alte 36 de aparate de zbor pentru ca, în final, Forțele Aeriene Române să fie dotate cu 48 de avioane de tip F-16. 

"Suntem în discuții cu partenerii noștri. Vom finaliza aceste discuții legate de cea de-a doua escadrilă în cursul acestui an", spune Duşa.

Chiar dacă discuțiile referitoare la preț și disponibilitate vor avea o finalitate în acest an, achiziția se lasă asteptată. Confirmarea vine chiar de la americanii de la Lockheed Martin.

"Credeți că vom cumpăra F-16 în acest an? Nu cred. Porcesul este unul complex și din cauza asta durează. Uneori mai mult de un an de la luarea deciziei până la cumpărarea efectivă. Apoi durează să fabrici avionul sau să-l muți în fabrică și să îl modifici. Este un proces lung, nu e ca și cum ai cumpăra o mașină. Este un avion extraordinar! Deși a fost proiectat la începutul anilor '70 și a început să zboare la sfârșitul anilor '70, și multă lume crede că F-16 este un avion vechi, de fapt F-16 este un avion foarte nou. Pentru că F-16 a evoluat de-a lungul timpului pentru a fi capabil să îndeplinească misiunile pe care le solicită forțele aeriene astăzi. F-16 de azi este foarte diferit față de F-16 de acum 30 de ani. Eu am pilotat F-16 cu mult timp în urmă și acele F-16 pe care am zburat sunt complet diferite de noile F-16 pe care le au Forțele Aeriene Române"; a declarat James Robinson, F-16 Interational Business Development.

Reporter: Va ajung cele 12 pe care le aveți acum pentru ce aveți de executat?

Cătălin Micloş: Din punctul meu de vedere, nu. Bineînțeles, este o hotărâre a CSAT-ului care a solicitat achiziția pentru spațiul aerian al României a 48 de aeronave F-16. Eu sper din tot sufletul să mergem pe această direcție și, în viitor, România să beneficieze de acest număr de areonave. Tocmai pentru a fi capabili să executăm misiuni de care spuneati și dumneavoastră. Altfel, sunt foarte multe restricții. Oricât am vrea noi să facem alte lucruri, ele sunt imposibil de realizat.

Reporter: Când credeți că ar fi posibil să ne mărim escadrilele?

Cătălin Micloş: Eu sper că în următorii.... să spunem... 5 ani.

F-16 e un avion de luptă folosit de peste 25 de țări din lume, dintre care un sfert în Europa. Nu e doar un avion de vânătoare, ci și un bombardier. În acest scop a fost folosit pentru prima dată de israelieni, în 1981, când aviația a bombardat un reactor nuclear în Siria, pentru a anihila orice încercare de a crea arme nucleare. Acum, România are nevoie de avioanele F-16 pentru a efectua, în primul rând, pentru a securiza spațiul aerian al țării. În prezent, astfel de misiuni se realizează cu bătrânele MiG 21 LanceR, multe dintre ele iesite deja din uz. Programul de înzestrare a Armatei României a fost aprobat de CSAT anul trecut pentru următorii zece ani. Tot de anul trecut, Ministerul Apărării a primit 2% din PIB, cum cere NATO. Mare parte din bugetul de 18 miliarde de lei, mai exact 36%, merge în acest an către modernizare și înzestrare. Nu se știe deocamdată cât ne-ar putea costa a doua escadrilă de avioane F-16. Pentru primele 12 aparate, țara noastră a plătit 628 de milioane de euro. Decidenții dau asigurări că în continuare sunt bani pentru securitatea națională. Așa că tot ce ne putem dori e ca pe vremuri furtunoase, să avem o aviaţie militară care să ne asigure un cer senin!