România va obţine, în acest an, o creştere economică de 1,5%, fără a fi luată în calcul agricultura, având în vedere cifrele slabe referitoare la evoluţia principalelor sectoare ale economiei în primele opt luni ale acestui an, a declarat miercuri preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, citat de Agerpres.
'În contextul actual, pare că o creştere economică de 2% în 2014 este extrem de optimistă. Lunile iulie, august au venit cu cifre foarte slabe în industrie, care are deja trei luni consecutive de scădere destul de mare, şi nici celelalte sectoare, vânzările cu amănuntul sau construcţiile, nu dau semne de revenire. Prin urmare, probabil că 1,5% pare mai realistă pentru sfârşitul anului decât 2%, fără agricultură. Agricultura poate să mai cosmetizeze puţin cifrele pe trimestrul trei', a spus Ionuţ Dumitru.
El a precizat că, în ultimii ani, economia românească a avut o creştere economică modestă, de aproximativ 2% pe an, exclusiv agricultura, şi chiar şi această creştere începe să încetinească.
Consiliul Fiscal FACE PRAF rectificarea bugetară. Ponta trece cu TANCUL spre Cotroceni
'În ultimii ani tendinţele au fost nefavorabile. Economia românească a înregistrat o creştere începând cu 2011 - 2012, dar mult mai mică fără agricultură. Exclud agricultura pentru că este foarte volatilă şi, pentru a înţelege cu adevărat tendinţele care se prefigurează în economie, trebuie să ne uităm la partea mai stabilă. Din păcate, agricultura creează o volatilitate foarte ridicată, după creşteri de 20% avem scăderi de 20%. Însă se pare că şi această creştere economică, de 2%, încetineşte', a subliniat Ionuţ Dumitru.
În opinia sa, principala explicaţie este legată de taxa pe construcţiile speciale, care a avut un efect puternic negativ asupra investiţiilor.
'Am avut, pe de o parte, investiţiile publice care au scăzut cu 20% dar şi investiţiile private care, după semne de revenire în trimestrul întâi, în trimestrul doi au avut o contracţie foarte puternică', a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
Pe termen lung, România are un potenţial mare de creştere, în opinia lui Ionuţ Dumitru, dar acest potenţial nu se poate valorifica fără politici economice coerente. 'Procesul convergenţei nu este o stradă cu sens unic. Nu există niciun substitut pentru politici economice coerente', a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.
La capitolul competitivitate, Dumitru a menţionat ca avantaj echilibrul macroeconomic, o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a obţine creştere economică, iar ca dezavantaj principal infrastructura.
El a amintit şi de angajamentele României pentru anul viitor, de reducere a deficitului bugetar la 1,4% din PIB, de la 2,2% din PIB, în cazul în care nu se renegociază.
'România şi-a asumat acest angajament. În plus avem reducerea de CAS care, fără îndoială, este bună pentru economie, dar creează, cel puţin pe termen scurt, un gol în buget, de circa cinci miliarde de lei. Numai din reducerea de deficit şi de CAS vorbim deja de peste 10 miliarde de lei, care trebuie acoperiţi de undeva în bugetul pe 2015. Dacă adăugăm şi tot ce se discută acum: indexare de pensii, salarii, ajutoare sociale, cheltuieli sociale, ne ducem undeva la 15 miliarde de lei. Şi întrebarea cheie pe care şi-o pune orice întreprinzător în România, când ştii că bugetul are de acoperit o cifră atât de mare, te poţi aştepta la măsuri semnificative şi pe partea de cheltuieli şi pe cea de venituri. În esenţă, istoria a arătat că, atunci când am avut de acoperit un gol bugetar semnificativ, primul lucru la care s-au gândit decidenţii noştri au fost creşteri de taxe. Este extrem de descurajant', a mai spus Ionuţ Dumitru.
