USR propune reformarea Curții Constituționale, care să fie formată din 12 judecători numiți astfel: 6 aleși de magistrați, 3 propuși de președinte, 3 de Parlament, iar președintele CCR să aibă vot decisiv.
„Noi, juriștii Uniunii Salvați România aflați în prima linie în apărarea justiției și a statului de drept în Parlamentul României, propunem reformarea Curții Constituționale. Conștienți de faptul că prevederile constituționale care reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-au dovedit falimentare și au permis transformarea CCR într-un instrument obedient în mâna politicienilor, înțelegând importanța acestei instituții fundamentale pentru buna funcționare a democrației propunem o reformă a Curții Constituționale echilibrată, în care niciuna dintre puteri să nu le poată domina pe celelalte, iar latura tehnico-juridică a Curții Constituționale să nu fie subminată de latura sa politică”, precizează USR.
În prezent, Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, trei fiind numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României. Numirile sunt făcute exclusiv de politicieni, legislativul numind 2/3 din totalul judecătorilor CCR, iar puterea judecătorească nu are niciun rol în procedura de numire. Dominația legislativului asupra celorlalte puteri, din perspectiva numirilor judecătorilor constituționali, este evidentă, arată USR.
Din aceste motive USR propune ca toate puterile din stat să contribuie la numirea judecătorilor constituționali.
Propunerile USR:
- creșterea numărului de judecători ai Curții la doisprezece, cu vot decisiv la președintele CCR: șase judecători să fie aleși de magistrați prin scrutin general, trei să fie numiți de Președinte și trei să fie aleși de Parlament, cu votul a 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor
- interzicerea ocupării funcției de judecător constituțional de către persoane care au fost membre în partide politice în ultimii 9 ani, anteriori numirii/alegerii
- creșterea vechimii în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, necesară pentru a putea ocupa funcția de judecător CCR, de la 18 ani la 25 de ani
- președintele CCR nu poate fi reales în această funcție
- toate atribuțiile CCR vor fi prevăzute în mod limitativ de Constituție, neputându-se adăuga alte atribuții prin lege organică
- eliminarea atribuției de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională
- eliminarea posibilității de pronunțare a unor decizii interpretative pentru a înlătura tendința CCR de a-și aroga atribuții de legiuitor pozitiv.
