Aceste sancțiuni, care vizează sectoare întregi ale economiei ruse, între care cel bancar, al apărării și al petrolului, expiră la sfârșitul lunii iulie, notează Agerpres.
Ele au fost prelungite 'până când Rusia își va îndeplini obligațiile asumate prin acordul (de încetare a focului) de la Minsk', a precizat șeful diplomației britanice, Philip Hammond.
Această prelungire a fost luată conform poziției exprimate la Consiliul European din luna martie, și anume corelarea sancțiunilor cu calendarul implementării acordurilor de pace încheiate la Minsk în luna februarie, menționează o altă sursă. 'Ideea este să le prelungim până la sfârșitul lunii ianuarie pentru a putea evalua aplicarea acordurilor de la Minsk, ce trebuie să se încheie în luna decembrie, înainte de a lua o nouă decizie' privind încă o prelungire a sancțiunilor sau anularea lor, a explicat săptămâna trecută o sursă diplomatică pentru AFP.
Respectivele acorduri prevăd în primul rând un armistițiu, care a fost în general respectat până la începutul lunii iunie, când lupte violente au reizbucnit între armata ucraineană și separatiștii proruși, în timp ce prevederile economice și politice ale înțelegerii de la Minsk sunt în continuare doar pe hârtie. Cele două tabere au început marți noi tratative, dar fără să se înregistreze progrese.
Sancțiunile adoptate împotriva Rusiei după anexarea Crimeii și declanșarea conflictului armat din estul separatist al Ucrainei expiră la sfârșitul lunii iulie, astfel că blocul comunitar trebuie să ia o decizie privind prelungirea lor. Aceste sancțiuni prevăd interdicții de viză și înghețarea conturilor unor responsabili ruși sau ucraineni proruși, precum și măsuri împotriva unor companii ruse din sectoarele militar, petrolier și bancar.
Sancțiunile au creat dificultăți economiei ruse, dar nu au flexibilizat deloc atitudinea președintelui Vladimir Putin, acuzat de statele occidentale că trimite în continuare trupe și arme separatiștilor din estul Ucrainei.
Rusia trimite echipament militar rebelilor din Ucraina
Decizia oficialilor UE exprimă nemulțumirea legată de acțiunile Rusiei, care sprijină în continuare mișcarea de rebeliune din estul Ucrainei.
Rusia a trimis în ultimele luni separatiștilor proruși din estul Ucrainei peste 1.000 de unități de echipament greu, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru agenția ucraineană Unian, cerând Moscovei să-și retragă trupele și tehnica militară de pe teritoriul ucrainean.
''Aliații consideră că Rusia îi susține pe separatiștii din estul Ucrainei cu forțe, echipament și instruire. Acest lucru a fost confirmat de toți cei 28 de miniștri ai apărării din statele NATO în declarația lor comună adoptată la reuniunea din mai din Antalya (Turcia). În ultimele luni, Rusia a trimis separatiștilor peste 1.000 de unități de echipament greu, incluzând tancuri, artilerie și sisteme de apărare antiaeriană avansate. Știm aceasta de la serviciile noastre de informații'', a afirmat Stoltenberg.
El a adăugat că NATO urmărește cu atenție informațiile legate de escaladarea confruntărilor în estul Ucrainei și de folosirea armamentului greu în regiune, subliniind că singura cale către pace este îndeplinirea totală a acordurilor de la Minsk, semnate în februarie de părțile implicate în conflict.
În context, secretarul general al NATO a cerut Rusiei 'să înceteze destabilizarea deliberată a situației în estul ucrainean, să pună capăt susținerii separatiștilor, să-și retragă trupele și tehnica militară din Ucraina și de la frontiera ei'.
NATO, a precizat Jens Stoltenberg, 'nu dorește o confruntare cu Rusia, ci o relație constructivă' cu această țară. ''Obiectivul nostru nu este izolarea Rusiei, însă o colaborare poate avea loc doar pe baza respectării granițelor, a regulilor și acordurilor încheiate. Facem apel la Rusia să revină la respectarea dreptului internațional'', a mai subliniat secretarul general al Alianței în interviul pentru Unian.
