Tensiunile au continuat să se adâncească între Rusia și Turcia, după incidentul din 24 noiembrie.
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, anunța, vineri, la finalul întrevederii cu omologul său sirian, Walid Muallem, că Rusia a decis să suspende regimul fără vize cu Turcia de la începutul lui 2016. Înainte de consultările cu Muallem, șeful diplomației ruse declara că Ankara "a depășit limitele admisibilului și acest lucru ar putea duce Turcia într-o situație complicată".
Încă de joi, premierul rus, Dmitri Medvedev, anunța că Rusia intenţionează să aplice ample sancţiuni economice Turciei, după doborârea bombardierului rus. Potrivit site-ului agenţiei Reuters, Dmitri Medvedev a solicitat ministerelor măsuri de retorsiune, care includ blocarea proiectelor comune de investiţii şi restricţionarea importurilor de alimente din Turcia, potrivit Mediafax.
În replică, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a adoptat un ton diplomatic, catalogând măsurile pregătite de Moscova drept "emoţionale" şi "inadecvate".
"Suntem parteneri strategici ... Anularea proiectelor strategice comune? Oare aceste abordări sunt adecvate? În primul rând, politicienii şi comandanţii noştri militari ar trebui să iniţieze discuţii despre erorile care au fost făcute, apoi să se concentreze pe depăşirea erorilor făcute de ambele părţi. În schimb, se fac afirmaţii emoţionale de acest gen, care nu ar fi corecte", declara, în aceeași zi, Erdogan.
Mai mult, Ankara a refuzat să prezinte scuze Rusiei, după doborârea avionului, susținând că avea dreptul legitim să își protejeze spațiul aerian.
Armata turcă a doborât pe 24 noiembrie un bombardier rus, la frontiera dintre Siria şi Turcia. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc, deşi nu există dovezi în acest sens. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea "consecinţe grave".
Viitorul planetei se decide la Paris! Liderii mondiali, la aceeași masă în cadrul COP21
Conferința ONU pe teme climatice (COP21) a început la Paris, luni, 150 de lideri din întreaga lume încercând să ajungă, până pe 11 decembrie, la un acord major în privința stopării încâlzirii globale. Statele Unite, Franța și alte 18 țări s-au angajat să își dubleze investițiile în așa-numită "energie curată", după cum a anunțat Casa Albă, înaintea deschiderii summit-ului de la Paris.
Conferința a fost precedată de manifestații în marile orașe ale lumii, menite să pună presiune pe liderii mondiali să se unească în lupta împotriva încălzirii globale. La Paris au avut loc, duminică, ciocniri violente între activiștii de mediu și forțele de ordine, în urma cărora 208 manifestanți au fost arestați.
