Am înţeles ieri că un anume Costel Constantin, fost patron al unui bar de striptease frecventat de celebrităţi din mediile interlope şi/sau politice - deşi nu mai suntem siguri că distincţia este în continuare operantă -, a fost pus în libertate pentru că suferea de claustrofobie. Acum, claustrofobie înseamnă spaima de izolare sau de spaţii închise.
Fără a fi nişte genii lingvistice, putem afirma fără teama de a ne înşela prea tare că izolarea şi spaţiul închis fac parte din însăşi definiţia conceptului de sistem penitenciar. Ar fi greu să ne imaginăm o închisoare din care claustrarea şi izolarea, două consecinţe neplăcute ale ispăşirii unei pedepse, ar putea fi, pur şi simplu, eliminate.
