Redăm, în continuare, mesajul său, postat pe Facebook:
"Am urmărit cu multă atenție reacțiile care au urmat vizitei în România a prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans. Au fost două tipuri de reacții în spațiul public. Primul tip de reacție – pe care am văzut-o la politicienii români care și-au făcut un obicei în a-şi critica propria țară – mi-a amintit de comunism și de vizitele secretarului de partid. Cu mânie proletară au înfierat România, au vorbit despre activarea articolului 7 pentru nerespectarea statului de drept, deși chiar Frans Timmermans a precizat clar că nu se are în vedere un asemenea pas. În comunism, acești oameni mărunți s-ar fi plecat în fața secretarului de partid; unii au și făcut-o, fiind slujitori mărunți ai sistemului represiv, iar acum doar și-au schimbat stăpânii", a spus acesta.
Am văzut însă și un alt tip de reacție, pe care aș numi-o de verticalitate și în conformitate cu principiile europene. Este o reacție a celor care văd relația cu oficialii europeni ca fiind una de parteneriat, nu de subordonare. În această zonă, vizita lui Frans Timmermans a fost prezentată cu obiectivitate, ca parte a unui dialog instituțional care să faciliteze atingerea unor obiective pe care le-aș numi comune, din care cel mai important este ridicarea MCV. Salut această atitudine și cred că doar așa România poate să fie mai puternică în Uniunea Europeană.
Ca președinte al Senatului, am avut un dialog consistent și pozitiv cu Frans Timmermans. Am apreciat atitudinea constructivă și determinarea exprimată pentru a acompania România pentru ridicarea MCV. Vreau să fac, însă, și o serie de precizări și să pun o serie de accente care consider că nu au avut suficientă vizibilitate după această întâlnire. Prima precizare: nu există considerente politice care să justifice să închidem ochii la abuzuri sau la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Este suficient ca un singur cetățean român să fie victima unor abuzuri, să fie arestat pe baza unor dovezi fabricate, să facă închisoare nevinovat, pentru a trage semnale de alarmă în societate și a lua atitudine astfel încât aceste abuzuri să nu se repete. În România, sunt sute de astfel de cazuri de abuzuri ale statului paralel împotriva cetățenilor care au fost prezentate în media și, inclusiv, expuse prin decizii ale unor magistrați. Oare câte alte multe abuzuri s-au petrecut, fără a fi și prezentate în presă?", a scris acesta.
