"USR îşi manifestă speranţa că decizia de introducere pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a iniţiativei cetăţeneşti să nu fie doar un exerciţiu de imagine al marilor partide, aşa cum s-a întâmplat şi cu proiectele USR privind pensiile speciale. De asemenea, facem un apel ca scopul iniţiativei cetăţeneşti să nu fie deturnat prin contopirea proiectului cu alte proiecte PSD şi PNL sau, şi mai grav, să îi fie aduse modificări care să-l facă neconstituţional", a precizat sursa citată.
Preşedintele USR, Dan Barna, a afirmat că fiecare pas parcurs de acest proiect "a durat enorm de mult".
"Un an de zile ne-a luat ca să ajungă proiectul pe ordinea de zi. Încă nu are raport de la Comisia juridică şi mă aştept ca zilele următoare, acum că PSD şi majoritatea parlamentară au acceptat să fie pus pe ordinea de zi, să elaboreze şi raportul. La fiecare şedinţă a Biroului Permanent, colegii mei cereau includerea proiectului în ordinea de zi, dar de fiecare dată le era respinsă solicitarea. Acest proiect a parcurs etapele constituţionale foarte greu, fiecare pas a durat enorm de mult, încercându-se toate tergiversările posibile. Faptul că se află pe ordinea de zi e un mare pas, o veste excelentă şi confirmă dorinţa celor 1 milion de cetăţeni care au semnat iniţiativa", a declarat Dan Barna, preşedintele USR.
Intrarea iniţiativei USR pe agenda plenului a întârziat nepermis de mult, a precizat, la rândul său, deputatul USR Cătălin Drulă, liderul grupului USR din Camera Deputaţilor.
"E bine că se întâmplă acum, dar ne-am fi dorit să se respecte termenele. Cu această iniţiativă şi cu toate celelalte care sunt amânate din motive politicianiste. "Fără Penali" este un efort al societăţii civile pentru curăţarea politicii şi administraţiei româneşti. E absolut necesar şi e bine că încep să vadă şi alţii asta. Noi am spus tot timpul că fără hoţie ajungem departe şi aşa va fi!", a adăugat Cătălin Drulă.
Iniţiativa "Fără Penali în funcţii publice" propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: "Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării", potrivit AGERPRES.