Din punct de vedere simbolic, ouale au fost mereu asociate cu renașterea, începuturile sau Învierea Domnului. Culoarea roșie se spune ca ar trimite la sânge, la viață și la jertfa făcută de Hristos pe cruce.
Vopsitul ouălor de Paşte se realizează de obicei în joia sau sâmbăta din săptămâna de dinaintea Paştelui, niciodată în Vinerea Mare. Tradiţia spune că în această zi nu se fac copturi şi nici nu se înroşesc ouăle.
În prima zi de Paşte, oul se ciocneşte numai cap în cap (vârfurile ascuţite), această operaţie fiind făcută prima dată de bărbat, care este capul familiei. În mod obişnuit, ouăle se vopsesc într-o singură culoare, roşul, dar se folosesc şi alte culori, fiecare cu semnificaţia specifică.
În mod tradiţional, culorile folosite la vopsire sunt naturale. Roşu se obţine din flori de sovârf, galbenul din coji de ceapă sau frunze de mesteacăn, iar verdele se obţine din frunze de nuc. Principalul instrument cu care se ornamentează ouăle este chişiţa. Printre simbolurile folosite, cel mai frecvent este cel al crucii. Soarele, luna sau steaua ciobanului apar şi ele, dar stilizate.
In trecut, cum nu existau vopsele gata preparate, culorile utilizate se obtineau in mod natural, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau tulpina anumitor plante.
Sfaturi utile:
-Ca ouale sa nu se sparga, acestea trebuie sa se gaseasca la temperatura camerei cel putin o ora.
-Apa in care se fierb trebuie sa fie rece, se poate de pus in apa o lingura cu sare.
-Pentru ca ouale de Paste sa fie stralucitoare, dupa ce sunt vopsite, inmuiati o carpa moale din bumbac in ulei si lustruiti-le.
-Ouale albe se coloreaza mai deschis, iar daca vreti sa vopsiti culori mai inchise atunci folositi oua mai inchise, la culoare.
