Potrivit tradiției, credincioșii împart alimente speciale pentru sufletele celor pe care i-au pierdut. Învierea Domnului este un moment de bucurie și speranță, dar și o ocazie de a ne aduce aminte de cei care nu mai sunt printre noi.
Ce se dă de pomană în prima zi de Paște
În Muntenia, se practică obiceiul de a da de pomană ouă roșii peste mormânt, în timp ce se rostesc numele celor decedați. Această ofrandă este considerată o manifestare a respectului și iubirii față de cei plecați în lumea de dincolo.
Conform credințelor populare, în această zi, porțile Raiului sunt deschise timp de șapte zile, iar cei care trec la cele veșnice în ziua de Paște sunt considerați norocoși, fiind încredințați că ajung direct în Rai, fără a mai fi supuși judecății pentru faptele lor.
Tradiții și obiceiuri în prima și a doua zi de Paște
În Banat, femeile împart colaci, ouă roșii și alte bucate vecinilor, iar femeile care au copii decedați oferă de pomană un ou roșu și o păscuță. Aceste gesturi sunt văzute ca o formă de pioșenie și respect față de cei trecuți în lumea celor drepți.
În Bucovina, pomana se face în a doua zi de Paște, când femeile duc la biserică pască, lumânări și vase noi. Bucatele împărțite trebuie să fie însoțite de o lumânare aprinsă, semnificând lumină și căldură pentru sufletul celui plecat.
Astfel, tradițiile pascale românești aduc în prim-plan un profund respect și o comemorare solemnă a celor dragi care nu mai sunt printre noi, marcând Învierea Domnului nu doar ca pe o sărbătoare a bucuriei, ci și ca pe un moment de aducere aminte și conexiune spirituală cu cei adormiți.
