Economia României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2021, a fost de 284,971 miliarde de lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 2,8% față de trimestrul IV 2020 și la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul I 2020.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2021 a fost de 223,479 miliarde de lei prețuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,2% față de trimestrul I 2020.

„La scăderea PIB, în trimestrul I 2021 față de trimestrul I 2020, au contribuit următoarele ramuri: tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%; activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-0,7%), cu o pondere de 6,6% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 9,7%; activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (-0,5%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 16,4%; impozitele nete pe produs (-0,2%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB și care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 1,9%”, menționează INS.

Conform INS, contribuții pozitive au înregistrat: industria (+0,4%), cu o pondere de 18,8% la formarea PIB și care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 2,2%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (+0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB și care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 0,4%; informațiile și comunicațiile (+0,8%), cu o pondere de 8,0% la formarea PIB și care a înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 10,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea contribuției a fost cauzată, în principal, de exportul net (-2,6%), consecință a creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 5,4%, comparativ cu cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii, de numai 0,6%. Contribuții pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 0,8%, contribuind cu 0,5% la creșterea PIB; formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 9,9%, contribuind cu 1,7% la creșterea PIB.

INS precizează că estimările „semnal” precum și cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultățile create de criza pandemică și de instituirea stării de urgență și a stării de alertă. Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calității indicatorilor produși. Conform practicii curente, datele publicate marți vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă și a politicii de revizuire a conturilor naționale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condițiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.

România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană, cu un avans al Produsului Intern Brut de 2,8% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, fiind urmată de Cipru (2%), Ungaria (1,9%) și Lituania (1,8%), arată datele preliminare publicate marți de Eurostat. În schimb, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat o contracție de 0,4%, iar economia zonei euro a scăzut cu 0,6%, în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Aceste declinuri vin după scăderile înregistrate în trimestrul patru al anului trecut, minus 0,5% în UE și minus 0,7% în zona euro.

Experții Fondului Monetar Internațional estimează, pentru 2021, o redresare economică puternică în România, cu un avans al Produsului Intern Brut real de 7 procente, precizând, însă, că riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neașteptate în evoluția pandemiei, se arată în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei românești.

"Pentru anul 2021 este preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul țărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susține producția ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neașteptate în evoluția pandemiei, inclusiv din cauza apariției unor noi tulpini ale virusului, eficienței mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populației", precizează comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.