BNR: Consumul, principal motor al creșterii economice din 2021-2022

Consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creșterii economice din 2021-2022, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea previzionată în luna mai, conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 6 august 2021.

"Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior - în principal datorită evoluției din trimestrul I - iar în 2022, deși în temperare vizibilă, avansul ei va rămâne robust, în condițiile unor ritmuri trimestriale doar marginal încetinite față de prognoza precedentă, comparabile cu cele din anii pre-pandemie", se spune în minuta BNR.

Potrivit documentului, evoluția implică o creștere ceva mai lentă a excedentului de cerere agregată de-a lungul orizontului prognozei, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, chiar și în condițiile unei dinamici a PIB potențial revizuită, din nou, consistent în sens ascendent.

"Totodată, consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creșterii economice din 2021-2022, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea previzionată în luna mai, atribuibilă, însă, în bună măsură efectului statistic carry-over și celui generat de manifestarea pe termen scurt a cererii de consum anterior reprimate. Ajustat cu aceste efecte, ritmul anticipat de creștere a consumului privat pe orizontul prognozei este totuși inferior mediei perioadei 2016-2019, au sesizat membrii Consiliului. În schimb, în cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie și, totodată, sensibil mai ridicată decât cea previzionată în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creșterii mai ample a cheltuielilor publice de investiții și al efectului de antrenare exercitat asupra investițiilor sectorului privat, finanțate și prin fonduri europene", se arată în minuta BNR.

La rândul său, exportul net își va reduce probabil impactul contracționist în 2021 și 2022, însă mult mai modest decât se previzionase în luna mai, în condițiile dinamizării mai puternice a absorbției interne în raport cu cea anticipată în cazul cererii externe, implicând importuri crescute, asociate inclusiv investițiilor/reformelor finanțate prin programul Next Generation EU și scumpirii unor mărfuri pe piața internațională.

BNR precizează că îngrijorătoare a fost considerată, în acest context, înrăutățirea perspectivei deficitului de cont curent, anticipat a-și accentua trendul ascendent ca pondere în PIB în 2021 și a se corecta doar marginal în 2022, implicând creșterea sa mai pronunțată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, evoluție de natură să inducă riscuri la adresa inflației, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice.

Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate generează însă, cel puțin în perspectivă apropiată, incertitudini și riscuri crescute la adresa actualelor previziuni macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic în Europa și pe alte continente, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

Banca centrală menționează că o sursă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, conduita politicii fiscale, al cărei grad de restrictivitate e susceptibil de mari schimbări pe orizontul prognozei, fiind dificil de anticipat, în contextul necunoscutelor privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu - proces vital pentru stabilitatea economică, inclusiv prin implicațiile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat unii membri ai Consiliului.

În cadrul discuțiilor s-au făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea unor materii prime, precum și la factorii cu acțiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creșterea PIB nominal mult peste ipoteza inițială, care explică în bună măsură îmbunătățirea evidentă a execuției bugetare din primul semestru. În același timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare.

În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, conținutul strategiei de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă conform respectivelor recomandări sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

Incertitudini mari sunt asociate și gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând amânarea pentru toamna acestui an a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratelor dobânzilor reprezentative ale BNR, în condițiile unui control strict al lichidității de pe piața monetară. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Banca Națională a României a decis, în ședința din 6 august, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.