Premierul ungar Viktor Orban a cerut finanțarea de către Uniunea Europeană a gardurilor la frontieră. Prin această cerere, Orban a reluat, în consonanță cu Austria, o idee considerată mult timp ca inadmisibilă
Comentariile politicianului din țara vecină au fost făcute înaintea summitului extraordinar al UE, convocat la 9-10 februarie, unde se va discuta despre reducerea imigrației ilegale. Această condiție este pusă de regimul de la Viena pentru a accepta eventual aderarea României la Schengen. Austria, la rândul său, a pledat pentru o astfel de finanțare a Comisiei Europene pentru un gard care să fie construit la granița Bulgariei cu Turcia.
Întâlnirea celor 27 de lideri din UE a fost convocată după ce Austria și Olanda s-au plâns de numărul tot mai mare de imigranți ilegali care intră în țările Europei occidentale în fiecare an. Conform datelor raportate de Frontex, agenția de frontieră a blocului european, 330.000 de treceri neregulamentare ale frontierelor UE au avut loc anul trecut, cel mai mare număr din 2016 încoace.
Migranții, mărul discordiei dintre statele UE
Statele UE sunt însă puternic divizate în ceea ce privește împărțirea responsabilităților legate de refugiații care ajung pe teritoriul lor și, de ani de zile, s-au concentrat pe înăsprirea frontierelor externe pentru a împiedica oamenii să folosească rute ilegale, adesea cu prețul vieții, scrie ziare.com.
Țări ca Polonia, Ungaria și Slovenia au apelat la soluția ridicării gardurilor la graniță pentru a ține la distanță refugiații și migranții, deși Comisia Europeană, care gestionează bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, spunând că ar fi împotriva valorilor democratice liberale și a drepturilor omului.
Într-o scrisoare comună adresată înainte de summit, liderii Maltei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Austriei și Slovaciei au declarat că „actualul sistem de azil al UE este nefuncțional”. „Migrația ilegală a devenit din nou una dintre cele mai presante probleme din UE”, au spus ei. „Fără eforturi reluate, care să dea rezultate, nu este de așteptat decât ca migrația ilegală în Europa să continue și să crească în anii următori”, au avertizat acești lideri.
Însă diviziunile profunde dintre cele 27 de țări ale UE în ceea ce privește gestionarea migranților și a refugiaților arată că este dificil să se ajungă la un acord asupra unui nou sistem global de migrație și azil pentru blocul european până la următoarele alegeri europene din 2024.
