Miniștrii sănătății din statele UE au adoptat marți o recomandare pentru extinderea zonelor fără fumat în anumite spații în aer liber, precum terase, plaje sau piscine, și care vizează nu doar țigările convenționale, ci și țigările electronice, precum și tutunul încălzit și alte alternative la țigara clasică, obiectivul fiind reducerea numărului deceselor provocate de cancer, relatează agențiile străine.
Propunerea, adoptată în cadrul unui Consiliu UE al miniștrilor sănătății, extinde domeniul de aplicare al unei recomandări europene din 2009 privind tutunul pentru a include în aceasta și spațiile deschise, cum ar fi zonele de recreere și terasele restaurantelor, precum și produsele emergente legate de tutun.
Obiectivul este de a "oferi o protecție eficientă" împotriva expunerii la fumul de țigară și aerosoli în zonele de agrement în aer liber, unde pot fi copii, tineri și alte populații vulnerabile. Sunt astfel menționate în special locuri publice de joacă pentru copii, parcurile de distracție, piscinele, plajele, grădinile zoologice și alte spații deschise.
Se urmărește astfel "descurajarea folosirii" noilor produse care au apărut începând cu 2009 și "garantarea protecției în special a copiilor și tinerilor", a declarat comisarul european pentru sănătate, Oliver Varhelyi.
Acesta a amintit că în fiecare an circa 700.000 de oameni mor în statele UE din cauza tutunului și că mai mult de jumătate dintre fumători încep să fumeze înainte de vârsta de 19 ani.
"Acordul de astăzi este un pas crucial către obiectivul nostru al unei generații fără tutun în Europa și este esențial pentru a ne proteja copiii și tinerii în fața efectelor nocive ale fumatului pasiv", a adăugat comisarul european.
În dezbaterea anterioară adoptării recomandării, unii miniștrii au considerat că UE ar trebui să furnizeze date științifice pentru a înțelege mai bine riscul pe care îl implică consumul unor noi produse alternative tutunului convențional.
Acesta a fost cazul Republicii Cehe, al cărei ministru a susținut recomandarea, dar a indicat că, în opinia sa, fumatul pasiv din produsele alternative tutunului prezintă un risc pentru sănătate doar dacă acestea conțin nicotină și a indicat că ar dori să vadă studii științifice care să explice diferența dintre tutun și alternativele fără nicotină.
Două obiceiuri nocive, care îmbătrânesc prematur. Semnalul de alarmă pe care îl trag specialiștii
La fel s-a poziționat și România, care a precizat că susține inițiativele de reducere a consumului de produse cu nicotină și de protejarea împotriva expunerii la fum, dar a subliniat că "sunt necesare mai multe date științifice și măsuri concrete de prevenție, măsuri educaționale în școli, precum și campanii de conștientizare asupra fumatului activ și pasiv", dar și explicarea diferenței dintre produsele clasice și cele emergente.
În schimb, Germania, care se numără printre statele UE cu cele mai slabe restricții asupra fumatului, s-a abținut la votul asupra acestei recomandări, ce nu are caracter obligatoriu.
Recomandarea adoptată se concentrează în special pe o mai bună protejare a copiilor și tinerilor în fața efectelor nocive ale fumului.
O vice-președintă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat la rândul ei într-un comunicat faptul că "tutunul este în UE una dintre principalele cauze de deces evitabile", iar fumul inhalat de fumătorii pasivi "are efecte clare și negative asupra sănătății".
Comisia Europeană a afirmat că va sprijini statele UE în implementarea recomandării, inclusiv prin alocarea de fonduri europene în acest scopș, scrie Agerpres.
Italia și România fac front comun împotriva propunerilor UE de interzicere a folosirii țigărilor electronice la exterior
