Cercetătorul canadian demonstrează în cartea „În Zona Cenușie” că știința a reușit să găsească modalități de comunicare cu oamenii aflați în stare neurovegetativă. Cercetând prin intermediul scanării creierului „inefabila graniță dintre creier și minte, dintre ființă și neființă, dintre conștiință și abis", Adrian Owen și echipa pe care a condus-o au dezvoltat un sistem cu ajutorul căruia pacienții în stare neurovegetativă – care nu reacționează, nu se pot mișca și nu vorbesc – pot comunica. Deși captivi în propriile trupuri, victime ale unui creier devastat de boli sau accidente, acești pacienți reușesc într-un procent semnificativ să ia legătura cu lumea exterioară.
Știința poate ajunge să ne citească gândurile chiar și atunci când nu suntem conștienți
Specialistul în imagistică descrie în lucrarea sa cazurile impresionante ale unor pacienți la granița dintre viață și moarte (dintre care unii foarte apropiați sau aparținând familiei lui) care au reușit să vorbească cu echipa lui Adrian Owen cu ajutorul tehnologiei RMNf. Acest lucru a însemnat enorm atât pentru pacienți, cât și pentru știință. Scenariile științifico-fantastice care prezintă posibilitatea de a afla identitatea unui agresor chiar de la victima acestuia aflată în stare neurovegetativă sunt realizabile într-un viitor apropiat.
„Munca pe care o desfășuram ne proiecta într-un viitor iminent, în care telepatia va fi posibilă nu printr-o contopire magică a două minți, ci prin tehnologie: supercomputere ținute în palmă, care pot să ne decodifice gândurile și să le transmită altei ființe umane", scrie Adrian Owen în cartea cartea sa. Cercetătorul atrage atenția că „douăzeci de ani de acum înainte, așa-numitele interfețe creier-computer vor fi la fel de obișnuite ca smartphone-urile, televizoarele cu ecran plat și iPad-urile". Concret, aceasta înseamnă că un răspuns cerebral este analizat cu ajutorul tehnologiei, apoi transformat într-o acțiune conformă cu intenția utilizatorului. Un exemplu în acest sens: o persoană în pseudo-comă poate astfel să scrie la computer sau să manevreze un braț robotic ca să se hrănească. „Această nouă tehnologie s-ar putea să reușească destul de curând să le permită celor aflați în zona cenușie să urmeze cursuri online, să scrie e-mailuri, să susțină conversații și să-și exprime cele mai intime simțăminte. Rămân însă dificultăți, atât tehnice, cât și etice", e de părere cercetătorul canadian.
Dilemele etice ale accesului la mintea umană
Adrian Owen este convins că ziua în care gândurile oamenilor vor putea fi cu ușurință descifrate nu este deloc departe. „Tehnologiile emergente ne vor permite într-o zi, fără îndoială, să citim gândurile altora. Nu în sensul rudimentar în care o facem deja — decodificând răspunsurile de tip da sau nu, pe baza modificărilor din activitatea RMNf —, ci în sensul de a interpreta și a înțelege exact ce anume gândește altă persoană, bazându-ne exclusiv pe un soi de vizualizare a ceea ce se petrece în creierul ei. Dilemele etice pe care le presupune acest lucru vor fi uriașe în lumea afacerilor, în politică și în domeniul publicității", avertizează Adrian Owen. Profesorul de neuroștiință cognitivă este convins că modul cum funcționează lumea se va schimba radical în ziua când știința va avea acces la activitatea cea mai intimă a creierului oamenilor, la gândurile lor. „Va exista un apetit nesățios (câteodată chiar sinistru) pentru accesul la gândurile altora", crede cercetătorul care are totodată convingerea că tehnologia citirii gândurilor va produce o revoluție similară apariției internetului și a rețelei World Wide Web.
