Președintele Armeniei, Armen Sarkissian, și-a anunțat duminică demisia, o decizie surprinzătoare pe care a motivat-o prin incapacitatea prerogativelor sale în mare parte onorifice de a influența politica internă și externă a țării în aceste ''vremuri dificile'', relatează agențiile internaționale de presă.
''M-am gândit mult, și după patru ani de muncă intensă am luat decizia de a părăsi funcție de șef al statului (...) Trăim într-o realitate în care președintele nu se poate opune prin veto legilor pe care le consideră păguboase pentru popor și Stat'', a mai justificat Sarkissian, în vârstă de 68 de ani, numit președinte de parlament în martie 2018.
Demisia lui survine în contextul tensiunilor sale cu guvernul condus de premierul Nikol Pașinian, căruia Sarkissian i-a cerut să demisioneze în urma înfrângerii suferite de Armenia în războiul din 2020 pentru controlul enclavei azere cu populație majoritar armeană Nagorno-Karabah.
Pentru a evita o înfrângere de proporții și mai mari în acel război soldat cu peste 6.500 de morți, Armenia a fost nevoită să semneze un armistițiu mediat de Rusia și să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii și teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfășurat la începutul anilor '90.
Armenia are în mod tradițional relații strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenența la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Pașinian a Moscovei ca OTSC să intervină, forțele armene fiind depășite de capabilitățile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Kremlinul - care îl consideră pe Pașinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei "revoluții colorate", așa cum descrie Moscova mișcările de contestare a regimurilor din spațiul ex-sovietic - a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internațional.
