Parlamentul Finlandei a început miercuri dezbaterile asupra aderării la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), deja „foarte probabilă” după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează AFP.
Moscova a amenințat că își va întări capacitățile militare, inclusiv cele nucleare, în regiunea baltică dacă Finlanda, care are 1.300 de kilometri de frontieră cu Rusia, sau Suedia vor adera la alianța militară condusă de SUA.
Însă miercuri, premierul finlandez Sanna Marin a declarat că „este timpul să fie găsite soluții” și că „unitatea este cea mai bună garanție de securitate”.
Săptămâna trecută, ea a estimat că decizia de a adera sau nu la NATO ar urma să fie luată în mai puțin de lună. Este „foarte probabil” ca Finlanda să fie candidată, a recunoscut vineri șefa diplomației finlandeze Tytti Tuppurainen.
Multă vreme divizați în această problemă, cei 200 de membri ai Eduskunta, Parlamentul finlandez, par a fi acum majoritatea în favoarea aderării, potrivit unor estimări ale mass-media, care au descoperit doar 12 opozanți.
„Este clar că acțiunile Rusiei ne-au apropiat mult de o aliniere militară”, pentru că „Moscova a devenit nemiloasă, imprevizibilă și agresivă”, a declarat Antti Lindtman, parlamentar din partea Partidului Social-Democrat aflat la putere, în timpul dezbaterii, însă fără a anunța deja o schimbare de poziție a partidului său, istoric reticent față de aderarea la NATO.
