Oamenii de ştiinţă au o explicaţie inedită pentru cauza fenomenului, dar insistă că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a clarifica acest aspect.
Evenimentul, denumit AT2021lwx, nu este totuși cel mai strălucitor înregistrat vreodată. "Recordul" îl deţine o explozie de raze gamma GRB221009A (o explozie colosală de energie în timpul colapsului unei stele), detectată în octombrie 2022 şi considerată a fi "cea mai strălucitoare din toate timpurile".
Însă explozia AT2021lwx, descrisă în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society din Marea Britanie, poate fi descrisă ca fiind "cea mai mare", deoarece a eliberat infinit mai multă energie în trei ani decât explozia gamma, potrivit autorului principal al studiului, Philip Wiseman, astrofizician la Universitatea Southampton din Marea Britanie.
AT2021lwx este rezultatul unei "descoperiri accidentale", a declarat el pentru AFP. Explozia a fost detectată în 2020, în mod automat, de către observatorul american Zwicky Transient Facility din California. Dar această detecţie "a rămas nefolosită în baza de date" a observatorului, potrivit lui Wiseman. Apoi, oamenii de ştiinţă au observat-o în anul următor. O observare directă a fenomenului a schimbat situaţia. Analiza luminii a arătat că aceasta a avut nevoie de opt miliarde de ani pentru a ajunge la telescop.
SUPERNOVĂ SAU STEA MASIVĂ?
Astronomii încă se întreabă ce a cauzat fenomenul. Ar putea fi vorba de o supernovă, adică explozia unei stele masive ajunse la sfârşitul vieţii sale, dar strălucirea în cazul AT2021lwx este de zece ori mai mare decât ar fi de aşteptat.
O altă posibilitate este un eveniment de dezmembrare mareică, când o stea este sfâşiată de forţele de atracţie ale unei găuri negre de care s-a apropiat prea mult. Dar, din nou, AT2021lwx este de trei ori mai strălucitoare pentru a valida un astfel de scenariu.
Singurul echivalent cunoscut al luminozităţii măsurate este cel al quasarilor, galaxii care au în centrul lor o gaură neagră supermasivă care se îndoapă cu materie şi emite o cantitate fenomenală de lumină. Însă lumina de la quasari este pâlpâitoare, în timp ce în acest caz a devenit brusc mai strălucitoare în urmă cu trei ani.
"Nu am observat niciodată aşa ceva (...). Pare că a apărut de nicăieri", spune cercetătorul Philip Wiseman. Echipa sa are totuşi o idee, aşa cum se subliniază în studiu. Teoria lor este că un nor gigantic de gaz, de mărimea a 5.000 de sori, este devorat de o gaură neagră supermasivă.
Cum principiul ştiinţei este că "nu există niciodată certitudini", echipa lucrează la noi simulări - folosind datele pe care le are - pentru a testa cât de plauzibilă poate fi această teorie.
Problema este că găurile negre supermasive ar trebui să se găsească în centrul galaxiilor. Iar cea din evenimentul AT2021lwx ar trebui să fie de mărimea Căii noastre Lactee. Cu toate acestea, nimeni nu a detectat încă o galaxie în vecinătatea evenimentului observat. "Este o adevărată enigmă", spune Philip Wiseman.
Rămâne ca astronomii să caute - pe cer şi în bazele de date cu observaţii astrale - evenimente similare ce ar putea ajuta la clarificarea exploziei.
