_2929e755c7.jpg)
Fondul Monetar Internaţional va reduce săptămâna viitoare previziunile privind creşterea globală, ca urmare a incertitudinilor care există la nivel internaţional, a declarat, joi, directorul general al instituţiei, Kristalina Georgieva, citată de agenţia EFE, scrie Agerpres.
În plus, FMI semnalează că riscul de recesiune creşte şi că, inclusiv atunci când creşterea economică va fi pozitivă, senzaţia va fi de recesiune din cauza scăderii veniturilor reale şi a majorării preţurilor.
FMI reduce perspectivele şi cere guvernelor să nu accelereze inflaţia prin măsuri fiscale, astfel că va reduce perspectivele de creştere economică la nivel global, în contextul situaţiei internaţionale incerte, anunţă directorul instituţiei, Kristalina Georgieva, cerându-le guvernelor ţărilor să aplice doar măsuri fiscale "responsabile", nu să accelereze inflaţia.
"Am ajustat deja de trei ori în scădere proiecţiile noastre privind creşterea economică, la 3,2% pentru anul 2022 şi la 2,9% pentru 2023. După cum veţi vedea în versiunea actualizată de săptămâna viitoare privind Perspectivele Economice Globale, vom reduce estimările de creştere pentru anul viitor. Şi vom semnala că riscurile de recesiune sunt în creştere. Estimăm că state reprezentând aproximativ o treime din economia globală se vor confrunta cu cel puţin două trimestre consecutive de contracţie anul acesta sau anul viitor. Şi, chiar când creşterea va fi pozitivă, va fi resimţită ca recesiune, din cauza scăderii veniturilor reale şi a creşterii preţurilor", a declarat Kristalina Georgieva, directorul FMI, în cadrul unui seminar organizat de Universitatea Georgetown, conform stenogramei discursului, scrie Mediafax.
Directorul Fondului Monetar Internaţional a îndemnat guvernele să se concentreze pe trei priorităţi pentru relansarea economiilor - acţiuni de reducere a inflaţiei, politici fiscale "responsabile" şi eforturi comune de susţinere a pieţelor emergente şi a naţiunilor sărace.
"În primul rând, trebuie continuate acţiunile de reducere a inflaţiei. Acţiunile insuficiente de înăsprire a politicii monetare ar putea face ca inflaţia să devină neancorată şi înrădăcinată, ceea ce ar necesita viitoare dobânzi de referinţă mult mai mari şi mai susţinute, cauzând daune masive asupra creşterii economice şi asupra oamenilor. Pe de altă parte, înăsprirea politicilor monetare prea mult şi prea rapid şi acţiuni sincronizate de acest tip în multe ţări ar putea împinge multe economii spre recesiune prelungită", a subliniat Kristalina Georgieva.
"A doua prioritate imediată este să aplicăm politici fiscale responsabile, care să îi protejeze pe cei vulnerabili, fără a alimenta inflaţia. Ţinând cont de gravitatea crizei costurilor produselor de uz zilnic, guvernele trebuie să aplice măsuri fiscale care nu doar să fie temporare, ci şi aplicate, concentrându-se cu precizia laserului pe familiile cu venituri mici. (...) Este esenţial să fie evitate facilităţile fiscale generalizate, deoarece dacă sunt aplicate la o scară largă, accelerarea cererii va face mai greu să fie contracarată inflaţia. Cu alte cuvinte, în timp ce politicile monetare apasă frâna, nu trebuie să existe politici fiscale care să apese acceleraţia, deoarece cursa va deveni foarte dură şi periculoasă", a mai atras atenţia directorul FMI.
În al treilea rând, Kristalina Georgieva a cerut "eforturi comune pentru susţinerea pieţelor emergente şi a economiilor aflate în dezvoltare". Directorul FMI a pledat pentru "menţinerea flexibilităţii ratelor de conversie valutară" şi pentru reducerea riscurilor crizelor datoriilor suverane. "Pentru a reduce riscurile crizelor datoriilor suverane, marii creditori, precum China, şi sectorul privat au responsabilitatea de a acţiona. Cadrul Comun G20 are rolul de a susţine rezolvarea problemelor datoriilor suverane pentru naţiunile cu venituri mici. Dar acest proces trebuie să decurgă mai rapid şi să fie mai predictibil", a subliniat directorul FMI, potrivit Mediafax.
