Îngrijorările cu privire la băncile din România se află printre subiectele analizarte de un studiu recent. Topul subiectelor de interes pentru cetățenii României în prezent relevă, fără a surprinde, că principalul motiv de îngrijorare al românilor (47%) este legat de puterea de cumpărare, în contextul perioadei inflaționiste prin care trecem. Această îngrijorare se manifestă mai intens în rândul persoanelor cu venituri medii și al părinților cu copii în liceu.
39% dintre români sunt îngrijorați în privința nivelului salarial, cu precădere femeile și cei cu educație medie. Printre aceștia se numără și cei care se văd nevoiți să împrumute bani de la familie, prieteni sau colegi până la primirea următorului salariu. De asemenea, sărăcia și inegalitatea socială îi îngrijorează pe 34% dintre cetățeni, în special pe cei cu venituri mici, pensionari sau șomeri.
Situația locului de muncă și pensiile reprezintă o preocupare pentru 1 din 5 români, fiind la fel de importante pentru aceștia. Îngrijorarea legată de pensii este mai accentuată în rândul populației cu vârste cuprinse între 50 și 65 de ani, în special în cazul bărbaților, locuitorilor din orașele mici sau zonele suburbane, mai ales în sudul țării, și a persoanelor cu venituri reduse pe gospodărie.
Contrar așteptărilor, preocuparea legată de accesul la creditare nu se află printre principalele preocupări ale populației generale, doar 5% dintre români semnalând îngrijorare în acest sens. Această îngrijorare este exprimată în special de către cei care intenționează să solicite un credit imobiliar în următoarele 12 luni, cei care obișnuiesc să ramburseze anticipat ratele pentru creditele în curs și de către părinții cu copii nou-născuți, care au probabil planuri pentru o locuință potrivită noii etape din viața lor.
Comportamentul financiar al românilor reflectă o abordare moderată și o planificare atentă a cheltuielilor, o încercare de a minimiza interacțiunea cu instituțiile financiare și o perspectivă încă rezervată în ceea ce privește independența financiară prin investiții.
Informațiile furnizate indică în mod clar o reticență a populației în ceea ce privește relația cu băncile în contextul actual. Intenția de a accesa credite bancare este destul de slabă, atât în ceea ce privește creditele de nevoi personale (8%), cât și cele imobiliare (6%). Se observă că un procent mai mare de persoane (8%) planifică să achiziționeze o casă fără a recurge la un credit imobiliar, în timp ce procentul celor care preferă creditarea este mai mic (6%). De asemenea, există un comportament periodic de rambursare anticipată a creditelor în curs (10%) și o intenție de închidere a cardurilor de credit (11%). Aproximativ 1 din 4 români (23%) afirmă că preferă să împrumute bani de la familie, prieteni sau alte cunoștințe decât să contracteze un credit bancar.
Toate aceste aspecte reflectă preocuparea legată de puterea de cumpărare și capacitatea de rambursare a împrumuturilor, dar și o încredere extrem de scăzută a populației în băncile din România.
44% dintre români menționează nevoia de a avea o relație reciproc avantajoasă cu băncile, se menționează în studiul citat de Hotnews. Această nevoie este împărtășită similar în rândul diverselor segmente de populație, indicând un larg consens în această privință.
În același timp, tot 44% dintre români consideră că băncile sunt interesate doar de profit, iar 32% menționează că modalitatea de calcul a ratei lunare aferente unui credit este în avantajul băncilor, această opinie fiind susţinută mai puternic în rândul clienților care dețin produse de creditare, fie că vorbim de credit de nevoi personale, credit imobiliar/ ipotecar sau descoperire de cont/ overdraft.
Doar 10% dintre cetățeni au încredere în instituțiile bancare din România, 9% simt că sunt un partener egal în relația cu banca, alţi 9% aprobă modul curent de calcul al ratelor prin prisma înțelegerii faptului că banca funcționează ca orice afacere, iar 6% menționează că binele clienților este de interes pentru bănci. Românii cu opinii favorabile băncilor sunt în general persoane cu statut social ridicat (educație superioară, venituri mari în gospodărie), în principal deținători de conturi de economii la bănci și în mai mică măsură credite.
