Decizii cruciale la Buxelles. Când intrăm în Schengen - Un nou consiliu JAI - Ce va face România

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) se reunește joi pentru prima dată în mod oficial de la preluarea președinției semestriale a Consiliului UE de către Suedia.

Extinderea spațiului Schengen nu se află pe agenda acestui Consiliu JAI nici în urma reuniunii de miercuri a Comitetului reprezentanților permanenți pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), când agenda provizorie ar mai fi putut suferi schimbări.

Astfel, potrivit website-ului Consiliului UE, agenda include, la secțiunea activităților fără caracter legislativ, "Situația generală a spațiului Schengen" (Funcționarea spațiului Schengen și viitorul politicii privind vizele) și "Intrarea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen (SIS) consolidat", nu însă și aderarea României și a Bulgariei la Schengen.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 9-10 martie 2023, la Bruxelles, într-o reuniune formală, abordând, între altele, teme precum azilul și migrația, Spațiul Schengen, securitatea internă, drepturile fundamentale, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, combaterea infracționalității etc., informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Azilul și migrația, Spațiul Schengen, securitatea internă sunt subiecte abordate de miniștrii de interne din cadrul Consiliului JAI, în prima zi a reuniunii, în timp ce drepturile fundamentale, agresiunea Rusiei sau combaterea infracționalității sunt teme discutate de miniștrii justiției în cea de-a doua zi a Consiliului.

Astfel, miniștrii vor discuta despre dimensiunile internă și externă ale azilului și migrației, în urma Consiliului European din 9 februarie 2023. Discuția va include, în special, punerea în aplicare a foii de parcurs privind Regulamentul Dublin și implicarea efectivă a UE la frontierele externe, inclusiv în ceea ce privește operațiunile desfășurate de entități private. Regulamentul Dublin stabilește principiul conform căruia un singur stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil. Obiectivul este de a se evita ca solicitanții de azil să fie trimiși dintr-o țară în alta, dar și de a se evita abuzarea de acest sistem prin introducerea mai multor cereri de azil de către o singură persoană, conform https://eur-lex.europa.eu/.

Cu privire la Spațiul Schengen, miniștrii afacerilor interne vor discuta despre viitorul politicii în domeniul vizelor. Președinția și Comisia vor informa miniștrii cu privire la situația generală a zonei Schengen și la punerea în aplicare a acțiunilor prioritare definite de Consiliu în iunie 2022. De asemenea, miniștrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a interoperabilității, în special în ceea ce privește începerea funcționării sistemului de intrare/ieșire. Aceștia vor lua act de intrarea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen (SIS) consolidat, care ar trebui să devină operațional în martie 2023, scrie https://home-affairs.ec.europa.eu/.

În ceea ce privește securitatea internă, miniștrii de interne vor discuta despre situația actuală a dialogului privind securitatea internă cu Ucraina și despre cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne/politicii de securitate și apărare comune în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei în această țară. De asemenea, Comisia Europeană va informa miniștrii cu privire la activitatea centrului de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor din Republica Moldova.

Consiliul urmează să adopte concluzii privind Carta drepturilor fundamentale a UE și spațiul civic, miniștrii desfășurând apoi un schimb de opinii cu privire la acest subiect și discutând despre următoarele etape în combaterea rasismului și a antisemitismului.

Referitor la invazia Rusiei în Ucraina, miniștrii justiției vor evalua situația privind răspunsurile judiciare și lupta împotriva impunității în ceea ce privește crimele săvârșite în Ucraina. Președinția suedeză va prezenta, de asemenea, un raport cu privire la discuțiile în curs la nivel tehnic cu privire la proiectul de directivă privind definirea infracțiunilor și a pedepselor pentru încălcarea sancțiunilor UE. Această propunere a fost prezentată de Comisie la 2 decembrie 2022, în urma adoptării unei decizii a Consiliului de a adăuga încălcarea măsurilor restrictive ale UE pe lista infracțiunilor incriminate de UE.

În ceea ce privește combaterea infracționalității, președinția suedeză a Uniunii va prezenta un raport cu privire la discuțiile în curs la nivel tehnic referitoare la proiectul de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor, care a fost prezentat de Comisie în mai 2022. Scopul propunerii respective este de a moderniza normele UE privind recuperarea activelor și de a se asigura că infractorii sunt privați de câștigurile lor ilegale. Nu în ultimul rând, miniștrii vor discuta despre amenințarea pe care o reprezintă pentru societățile europene criminalitatea organizată în domeniul traficului de droguri.

* * *

Anterioara reuniune a Consiliului JAI a avut loc în 26-27 ianuarie 2023, la Stockholm, fiind un Consiliu informal. S-au discutat teme precum cooperarea judiciară, combaterea crimei organizate, migrație, Regulamentul Dublin etc., se arată pe site-ul https://swedish-presidency.consilium.europa.eu/.

* * *

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice.