Tot mai multe cadre medicale din România sunt în stadiu avansat de burnout după un an de pandemie. Potrivit unui proiect făcut, în premieră, în România, la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” din Timișoara, aproape 60% dintre angajați sunt într-o stare totală de epuizare.
Mai mult de jumătate dintre angajații Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” din Timișoara au un nivel mediu sau ridicat de burnout, a anunțat, luni, managerul Cristian Oancea, într-un comunicat de presă.
Burnout-ul este o stare de totală epuizare, rezultat al unei suprasolicitări, ce are drept consecințe severe abandonul profesional, anxietatea, depresia sau chiar suicidul. Potrivit specialiștilor, fenomenul de burnout este în creștere mai ales în rândul tinerilor cu un grad mare de implicare profesională și un mediu de lucru stresant.
Studiul a demonstrat că 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii și restul personalului chestionat în Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeș" Timișoarau un nivel mediu sau ridicat de burnout (epuizare fizică și stres), a anunțat, luni, managerul spitalului, dr. Cristian Oancea, scrie Agerpres.
Proiectul-pilot început în România, de evaluare a epuizării fizice și a stresului profesional în rândul cadrelor medicale, la acest spital, a fost realizat pe un eșantion de aproape 250 de angajați ai unității sanitare, ceea ce reprezintă un procent semnificativ din numărul celor care lucrează în spitalul din linia întâi a luptei cu COVID-19. Participarea la evaluare a fost voluntară și anonimă, iar participanții au completat o serie de chestionare în care au răspuns la câteva întrebări.
În ceea ce privește extenuarea emoțională, aceasta se regăsește în cazul a 55,88% dintre participanții la studiu, 67,16% dintre angajații spitalului au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22% resimt îngrijorare, faptul că niciodată nu au timp pentru ei, oboseală și lipsa odihnei.
Un semnal de alarmă este legat de faptul că, în urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății personalului unității medicale, care a ajuns la 34,80%, potrivit Agerpres.
„Studiul a arătat ceea ce, din păcate, am bănuit în momentul în care, împreună cu colegii mei, am decis să realizăm acest proiect, unic de altfel în România. Un grad ridicat de epuizare profesională, dar și personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secțiile erau pline, când oamenii erau în suferință? Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii. Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calității vieții care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte. Studiul va fi transmis Ministerului Sănătății și sunt convins că poate fi aplicat la orice altă unitate sanitară aflată în lupta anti-COVID. De altfel, mai mulți colegi din țară ne-au cerut ajutorul și le vom pune la dispoziție studiul, dar și chestionarele, pentru a putea să realizeze și ei o analiză a stării de epuizare", a mai explicat Cristian Oancea.
În etapa a doua a proiectului, participanții la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unității sanitare, care a demonstrat că 9,31% dintre cei chestionați au și un anumit grad de depresie.
"Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoțional, am prea multe lucruri de făcut. Sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii mei. De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcați de numărul mare al pacienților care au pierdut lupta împotriva COVID în secția ATI, dar și de virulența cu care lovește aceste cumplit virus. Alții au evidențiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat. Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge uneori la 10 - 12 ore pe zi, dar și faptul că cei mai mulți dintre colegii mei nu reușesc să se detașeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obținute și remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru între muncă și viața personală", a detaliat psihologul clinician-psihoterapeut Spitalului "Victor Babeș" Timișoara, Dana Biriș, potrivit Agerpres.
