Directorul general al companiei, Valentin Ștefan, a declarat că activitatea de distribuire a pensiilor și a ajutoarelor sociale nu mai poate fi susținută de Poșta Română. Acesta a descris serviciul ca fiind „o povară” și a cerut ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație deschisă pentru acest contract.
Ștefan a explicat că operațiunile implică costuri ridicate, de la securizarea mașinilor conform Legii 333, până la centrele de procesare a numerarului. „Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.”
Sumele virate de Ministerul Muncii
Pentru acest serviciu, compania primește lunar aproximativ 60 de milioane de lei. Din această sumă, o parte consistentă se întoarce către stat prin costurile de procurare a numerarului. „Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei - n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash.
Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională. Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți.
În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii”, a precizat Valentin Ștefan.
Ziua Națională va întârzia distribuirea pensiilor prin Poștă. Când vin pensiile în luna decembrie?
Licitația cerută de Poșta Română
Ștefan a afirmat că doar o licitație ar putea arăta dacă suma de 60 de milioane de lei este corectă. „Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitație cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci așteptăm să se facă acea licitație, să dicteze piața care este cifra corectă și vedem după aceea dacă Poșta Română beneficiază nedrept de acești bani sau nu”, a spus directorul general.
Beneficiarii serviciului
Aproape 4,5 milioane de persoane primesc pensii sau alte ajutoare prin Poșta Română. Aproximativ 40-45% dintre pensionari își ridică pensia în continuare cash.
Întrebat dacă se teme că Poșta Română ar putea pierde acest serviciu, Ștefan a răspuns că ar fi un lucru pozitiv pentru companie.
Veniturile și cheltuielile
Ștefan a mai precizat că veniturile realizate de Poștă din partea Ministerului Muncii sunt împărțite astfel: 36-37% provin de la Casa de Pensii și 7-8% de la ANPIS. Aceste sume reprezintă „principala cheltuială a companiei”.
Fosta șefă a Casei de Pensii, apel despre majorările din ianuarie: „Statul să găsească resurse!”
