Instanța supremă a dat undă verde arestării fiicei lui Ioan Crișan, ucis cu peste trei ani în urmă în explozia mașinii sale, precum și doi presupuși complici, considerând că există probe care să ateste atât relația tensionată dintre femeie și tatăl ei, cât și în privința legăturii suspecților cu cel care le-ar fi furnizat mecanismul ce putea fi folosit ca detonator. Anterior, o altă instanță a considerat că este vorba de indicii și asocieri speculative, nu de probe solide, așa că decisese eliberarea celor 3.
Potrivit motivării judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 13 noiembrie, consultată de News.ro, la dosarul cauzei există probe că la momentul producerii evenimentelor - luna mai 2021, între Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă existau „de mai mult timp relații consolidate de prietenie, aceștia interacționând frecvent, atât sub aspect personal cât și profesional”, dar și că aceștia se cunoșteau foarte bine de mai multă vreme „personal și profesional” și cu suspectul L.F., frizer, care le-ar fi furnizat mecanismul ce putea fi folosit ca detonator, relația dintre cei trei fiind bazată pe „încredere”.
Judecătorii mai constată că existența și caracteristicile relațiilor dintre aceștia au impact și în privința aprecierii asupra veridicității aspectelor evidențiate de frizer în declarațiile date de el în privința posibilității de a deține date referitoare la implicarea și comportamentul lui Bulbuc și Horodincă și înainte, și după evenimentul din mai 2021.
Înalta Curte a mai constatat că la dosar există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că în 27 mai 2021, cu două zie înaintea atentatului, Bulbuc și Horodincă au procurat de la suspectul L.F. „un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil”. Potrivit documentului citat, cei trei au discutat despre acest dispozitiv care putea fi acționat de la distanță și despre intenția lui L.F. de a „ pușca” fără chibrit.
ICCJ: CEI DOI SUSPECȚI S-AU AFLAT ÎN APROPIEREA MAȘINII ARUNCATE ÎN AER, ÎN NOAPTEA DE DINAINTE
Judecătorii instanței supreme mai constată că, potrivit datelor obținute de la producător, telefonul Alcatel 2003G are seria de acumulator identică celei de pe fragmentele de acumulator găsite la locul exploziei. probele de la dosar indică faptul că telefonul a fost vândut în 27 mai 2021 la un magazin din Arad. Magistrații arată, în mod cert, că o mașină identică celei folosite de Horodincă s-a aflat în acea zonă și chiar la momentul achiziționării respectivului telefon.
În privința plasării dispozitivului de detonare cu explozibil în mașina lui Ioan Crișan și a prezenței lui Bulbuc și Horodincă în apropierea locuinței acestuia, unde era parcat autoturismul, Înalta Curte constată că există date certe că Horodincă și Bulbuc s-au aflat, în 28 mai 2021, înainte de miezul nopții, în raza de acoperire a releului GSM din apropierea parcării unde se afla autoturismul lui Ioan Crișan, în care a fost plasat dispozitivul exploziv. La dosar există probe că Bulbuc și Horodincă au vorbit la telefon între ei, în noaptea respectivă, înainte și după miezul nopții, prin convorbiri telefonice foarte scurte, fiind localitați în raza celulei GSM.
În documentul consultat de News.ro,judecătorii Înaltei Curți consideră „evidentă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați au plasat dispozitivul de detonare cu explozibil în autoturismul victimei” (n. red. Ioan Crișan).
Referitor la încărcătura explozivă, instanța supremă menționează, în același document, că rapoartele de analiză ale unor instituții de profil „conduc în mod unitar la concluzia că, cel mai probabil, „explozibilul utilizat în automobilul victimei este de putere scăzută, posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic ".
ÎCCJ: FIICA OMULUI DE AFACERI A FĂCUT RETRAGERI SEMNIFICATIVE DE BANI DUPĂ DECESUL ACESTUIA
Judecătorii instanței supreme au ținut cont, în luarea deciziei de arestare preventivă a celor trei, și de faptul că există probe potrivit cărora „interesele materiale” ale lui Bulbuc și Horodincă „s-au realizat” în sensul că situația lor financiară s-a „îmbunătățit semnificativ, cu mult peste posibilități, raportat la locurile de muncă, activitățile desfășurate și de obținere a unor sume de bani din alte surse”.
Instanța supremă mai reține faptul că mărturiile suspectului L.F.A. în privința achiziționării unor proprietăți/case sau refacerii/ modernizării unei locuințe sunt „veridice” și probate cu diverse acte, bonuri de casă, chitanțe etc.
Totodată, Înalta Curte are în vedere „retragerile semnificative de numerar” făcute de fiica lui Crișan ulterior decesului tatălui său, dar și „explicațiile necredibile sau nereale cu privire la modul în care a cheltuit acele sume de bani”, ceea ce „creează suspiciunea rezonabilă că o parte din sumele de bani retrase au fost date celor doi inculpați”.
În ceea ce privește motivul care ar fi determinat-o pe Laura Bîlcea să-și ucidă tatăl, pe Ioan Crișan, Înalta Curte notează că „probatoriul relevă tensiunile și nemulțumirile reciproce grave dintre tată și fiică, pe toate planurile, atât personale, cât și profesionale și de afaceri”, precum și „dorința extremă” a Laurei Crișan de a-și „gestiona singură viața personală, profesională și de afaceri”, fără „constrângerile și direcțiile impuse de tatăl său și de a dispune de toate resursele care aparțineau acestuia”.
