Centura Verde București-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, cât și de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu.

În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei, peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, reunite într-un demers APOLITIC sub umbrela Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde și având sprijinul Administrației Prezidențiale, au venit în întâmpinarea politicienilor și a autorităților cu Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor. Documentul, în șapte puncte, conține amendamentele la noul cod silvic și care sunt menite să protejeze pădurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, crearea de centuri verzi pentru alte orașe, cât și soluții atât la poluarea din București și județ, dar și la cea din restul țării: https://bit.ly/3LULwPK. Printre ele se numără realizarea și adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării sau includerea subiectului legat de poluarea aerului din București și alte orașe pe agenda CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Înaintată inițial către Parlament acum un an de zile, pe 12 aprilie 2023 sub forma unui proiect de lege, Centura Verde a avut mai întâi un parcurs pozitiv, reușind să atragă co-inițiatori de la toate partidele. Până acum, la comisiile anterioare din Camera Deputaților, forul decizional, proiectul a obținut de fiecare dată unanimitate. De asemenea, în prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de către Senat și tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia. 

Însă blocajul de la ultima comisie, cea pentru “agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice”, blocaj ce a însumat aproape jumătate din vârsta pe care o are demersul, a făcut ca inițiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind jalon în PNRR, este estimată pentru actuala sesiune parlamentară.

Drept urmare, pe 12 aprilie 2024, la aniversarea unui an de la startul demersului, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a făcut pivotul și a depus textul inițial al proiectului de lege în forma unor amendamente (https://bit.ly/3VRKlpZ) la noul cod silvic, text ce a fost cocreat și agreat în forma sa finală împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și adoptat astăzi cu unanimitate, de către comisiile reunite pentru mediu și pentru păduri ale Senatului.

Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (REPER), aceste amendamente au fost asumate în calitate de autori de mai mulți parlamentari: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senator UDMR), Președintele Senatului, Nicolae Ciucă (președinte și senator PNL), Kelemen Hunor (președinte și deputat UDMR), ministrul justiției, Alina Gorghiu (vicepreședintă și senatoare PNL), Aurel Oprinoiu (președintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu (președintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, senator PSD), Virgil Popescu (președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministru al energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justiției), Cristian Țâgarlaș (președintele Comisiei juridice, senator PNL), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher (senatoare PSD), Dragoș Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), Andrei Lupu (deputat REPER) și Adrian Giurgiu (deputat USR). 

Cu unanimitate, comisiile reunite au votat astăzi și pentru accesul liber în pădure pentru recreere, subiect care a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public în ultima jumătate de an și pentru care platforma civică a dus o intensă activitate de advocacy. 

De asemenea, comisiile reunite au votat tot cu unanimitate pentru protejarea și conservarea arborilor remarcabili din Fondul Forestier Național prin noul cod silvic, după ce, acum două săptămâni, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a obținut, printr-o asumare instituțională fără precedent, susținerea oficială a Ministerului Mediului pentru aceștia. Ei sunt depozitarii unei memorii identitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată și va crea astfel un gol imposibil de suplinit.

Printr-o petiție online care a strâns deja peste 11800 de semnături, (https://campaniamea.declic.ro/p/ImpreunaPentruCenturaVerde), Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde invită cetățenii să se alăture pentru a solicita decidenților politici și executivi măsuri concrete pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor.

În 2024, calitatea aerului și crearea de centuri verzi în zonele periurbane nu pot lipsi din programul și prioritățile niciunui partid serios și al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie și, în același timp, nu pot lipsi din evaluarea personală pe care și-o face fiecare alegător responsabil.

„Pădurea din preajma orașelor înseamnă mult mai mult decât cherestea sau valoarea lemnului în bani. Infinit mai mult. Pădurea înseamnă oxigen. Înseamnă Viață. Pădurea înseamnă sănătate, inclusiv mintală. Înseamnă terapie și vindecare pentru o societate din ce în ce mai alienată de pierderea conexiunii și abandonarea omului care o alcătuie. Pădurea e conținere. Pădurea e iubire”, spune Alex Găvan, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

DESPRE PLATFORMA CIVICĂ, AER CURAT ȘI CENTURA VERDE BUCUREȘTI-ILFOV

Platforma face iarăși apel la președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu și îl invită (constant, încă de acum jumătate de an) să se alăture și să semneze Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, PSD fiind singurul partid nesemnatar. 

Semnatura liderului PSD reprezintă semnătura definitorie de care locuitorii Bucureștiului și Ilfovului mai au nevoie în acest moment pentru ca protejarea pădurilor deja existente în Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi, să devină realitate în următoarele câteva săptămâni.  

Anterior, memorandum-ul a fost semnat și de președinții de partide Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu (REPER), cât și de primarul capitalei, Nicușor Dan, și de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.  

Inițiatorii platformei civice sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană.

„Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fost creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universul înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniul mediului, al educației, al sportului, al artelor și al cauzelor sociale.

Organizațiile partenere: www.centuraverde.ro/#parteneri 

Organizațiile susținătoare: www.centuraverde.ro/sustinatori

Ambasadorii platformei: www.centuraverde.ro/#ambasadori

București, în top 3 al celor mai poluate capitale din UE

De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din UE, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.

Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru aerul toxic din București și multe alte orașe.

În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. 

Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. 

Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca "păduri cu funcții de protecție, predominant sociale".  Realitatea din teren este evidenta și arată, din păcate, altceva. 

Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste tăieri în scop economic langă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăiește mai bine de 10% din populația țării.

Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. 

Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, in 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul și tăierile ilegale. 

Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane. 

Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste păduri sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, ele sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios, cât și pentru recreere, sport, educație sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de neprețuit. 

Cu toată poluarea din oraș și din cauza dispariției ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate în interiorul său și de combaterea arderilor ilegale de deșeuri din  Ilfov, în județ nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală, așa cum se întamplă în marile metropole ale lumii. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. 

Sub diverse forme, multe țări recunosc statutul și rolul special al pădurilor periurbane și le acordă o protecție sporită. 

Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple. 

Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede, cât și pășuni și terenuri agricole. 

Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi, și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.