Cristian Socol, consilierul premierului pe probleme macroeconomice, este de părere că creşterea economică record vine pe fondul unei evoluţii pozitive consolidate a industriei şi al revenirii puternice în sectorul de construcţii.
Alţi analişti economici vorbesc de impactul puternic pe care l-a avut stimularea consumului asupra creşterii PIB-ului, dar şi de efectul negativ al ANAF asupra mediului de afaceri.
Cristian Socol: Cel mai bun tablou macroeconomic postdecembrist
Consilierul premierului Victor Ponta consideră că pe partea utilizării PIB (metoda cheltuielilor), consumul privat şi dinamica pozitivă a exporturilor au condus la o rată de creştere economică mult peste potenţial.
'Creşterea economică peste aşteptări vine pe fondul celui mai bun tablou macroeconomic postdecembrist, cu inflaţie la minim record, deficite bugetar şi de cont curent şi datorie publică sub pragul de sustenabilitate şi o rată a şomajului redusă. Vom continua stimularea sectorului privat şi consolidarea clasei mijlocii prin măsuri de relaxare fiscală graduală, sustenabilă, încurajarea dezvoltării industriilor de valoare adăugată prin scheme de ajutor de stat ţintite către clusterele competitive şi implementarea accelerată a unor măsuri noi de creare de locuri de muncă', a precizat Socol, citat de Agerpres.
În opinia acestuia, este prioritară diseminarea echilibrată a beneficiilor creşterii economice prin creşterea puterii de cumpărare mai ales în rândul categoriilor vulnerabile.
'Dacă în prezent creşterea puterii de cumpărare a câştigului salarial mediu este de 6,4% (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut), iar la pensii de 5%, ca urmare a măsurilor promovate până la sfârşitul anului (creşterea salariului minim şi reducerea TVA la 9%), estimăm că puterea de cumpărare a populaţiei cu venituri mici şi medii să crească cu procente de peste 10%. Pilonii strategici presupun pe termen mediu o creştere economică inteligentă (orientată către sectoare cu valoare adăugată medie/ridicată), o creştere economică echilibrată spaţial şi o creştere economică sustenabilă, inclusivă, cu reconstruirea unei plase puternice de siguranţă socială, refăcută după măsurile dure de austeritate', precizează consilierul economic al premierului.
Potrivit sursei citate, urgenţele majore pe termen scurt şi mediu în domeniul economic vizează accelerarea reformelor structurale cu precădere îmbunătăţirea guvernanţei corporative la companiile de stat, implementarea efectivă a prioritizării investiţiilor publice în procesul bugetar, raţionalizarea cheltuielilor publice, îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale, transparentizarea costurilor în domeniul sănătăţii dar şi accelerarea absorbţiei banilor europeni.
Bogdan Glăvan: Dacă nu era ANAF cu înăsprirea colectării fiscale economia ar fi crescut și mai mult
Profesorul de economie, Bogdan Glăvan, anunţase în urmă cu o săptămână că ANAF-ul colectează mai mulți bani și datorită faptului că economia merge din ce în ce mai bine şi că ne aflăm în stadiul incipient al unui boom economic.
Acum economistul face afirmaţia-şoc potrivit căreia dacă nu era ANAF cu înăsprirea colectării fiscale economia ar fi crescut și mai mult, informează Capital.ro.
"Eu am o dovada simplă a creșterii economice: traficul intens din București. De exemplu, după ce a trecut Paștele mi-am dat seama că nici nu se cunoaște că… a trecut Paștele, Bucureștiul este plin de mașini la orice oră și este neobișnuit de dificil să ajungi dintr-o parte în alta a orașului. De ani buni de zile nu am mai avut parte de o asemenea aglomerație", spune economistul.
Moise Guran, duş rece pentru Ponta după extazul cu creşterea PIB-ului
Jurnalistul Moise Guran nu se entuziasmează de creşterea economică peste aşteptări din primul trimestrul al acestui an, de 4,2%, şi atrage atenţia asupra riscurilor şi dezechilibrelor pe care le aduce gestionarea proastă a politicilor economice.
"Atenţie cu șampania, să nu stricăm tavanul!", spune Moise Guran. "Acum, când toată lumea deschide sticle de șampanie, căci economia a crescut pe primul trimestru peste potențial, ca un gigi contra ce sunt, eu o să fac exact pe dos, și o să vă explic care sunt capcanele unei astfel de creșteri", scrie Moise Guran pe blogul propriu.
Realizatorul TV arată că o creştere economică bazată strict pe consum şi cu investiţii publice tăiate de Executiv nu poate aduce lucruri bune pe termen mediu:
"Nu știu cât îi explică lui Victor Ponta economiștii de pe lângă el treaba cu MTO-ul, o fi având săracul și acum coșmaruri cu momentul de la Cotroceni, cu Băsescu, dar, din păcate, structura creșterii economice nu cred să îi permită și o modificare a PIB-ului potențial.
Calculele astea, cu adevărat complicate, le face Comisia Europeană și, adevărata problemă acum este că economia crește la fel de pro-ciclic cum se întâmpla în 2007 – pe consum... Industria prelucrătoare are o creștere mai sănătoasă, e adevărat, dar investițiile sunt tot la pământ, ba chiar alea în infrastructura publică au fost, cu toată creșterea economică, mai mici decât alea de anul trecut", spune Guran pe biziday.ro.
Din seria mistere neelucidate: România, cea mai mare creştere economică din UE
Avansul economiei din primul trimestru a fost, in termeni anuali, cu 4,2%, spre surprinderea analistilor. Specialistii Reuters estimau un avans de 2,7%. Cresterea s-a bazat in special pe consum, pe partea de oferta.
În ciuda prigoanei lansate de ANAF în acest an asupra mediului de afaceri, în ciuda stopării investiţiilor publice - metodă practicată cu obstinenţă de Guvernul Ponta în ultimii doi ani şi în pofida atragerii slabe de fonduri europene, economia României merge neaşteptat de bine.
România și Cipru au avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2015, de 1,6% comparativ cu precedentele trei luni, potrivit estimării preliminare publicate miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
România este pe primul loc şi la ritmul anual de creștere economică: cu un avans spectaculos de 4,2%, România devansează toate celelalte ţări din UE.
Economia României a crescut cu 4,2% în primul trimestru din 2015
Urmează în topul creşterilor Ungaria (3,1%) și Slovacia (2,9%), Spania (2,6%), Olanda și Marea Britanie (ambele cu 2,4%), iar scăderi au fost raportate doar în Finlanda (minus 0,1%).
