CCR amână la „Paștele cailor” decizia privind cumulului pensiei cu salariul. Magistrații au jupuit statul de 1 miliard de euro

 Este a treia amânare a Curții. ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituțională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu și cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut de Parlament, pe 28 iunie.

„Curtea Constituțională a amânat pentru data de 5 octombrie 2023 obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite”, arată comunicatul de presă al CCR.

ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituțională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu și cu legea privind cumulul pensiei cu salariul.

Ambele legi au trecut pe 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituționalității, înainte de a fi trimise președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare în ceea ce privește: l Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, anunța ÎCCJ.

Între timp,Curtea Constituțională a admis, în luna august, parțial sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Președintele CCR Marian Enache a explicat atunci că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.

Magistrații au jupuit statul de aproximativ un miliard de euro după ce l-au dat în judecată și și-au dat dreptate singuri

Aceștia au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de peste 3 miliarde de euro.

Reforma pensiilor speciale este un jalon în PNRR care a fost deja depășit, primul termen fixat fiind finalul anului trecut.

În acest moment, situația este și mai gravă, pentru că toate jaloanele și țintele pentru Cererea 3 de plată din PNRR trebuie realizate până la 15 octombrie, iar acest lucru înseamnă inclusiv aprobarea legii pensiilor de serviciu.

Neîndeplinirea acestui jalon ar fi, potrivit ministrului Fondurilor Europene, Adrian Câciu, un eșec, iar pierderea este estimată la 1,4 miliarde de euro, potrivit News.ro.

Acesta chiar le-a cerut magistraților să nu conteste din nou legea la CCR: „Eu cred că și dânșii trebuie să înțeleagă un lucru – există separația puterilor în stat, dar există și o solidatitare a cetățenilor și a structurilor și a categoriilor profesionale față de stat și față de interesul național. Cred că este un moment în care și dânșii ar trebui să înțeleagă (…) s-au armonizat niște lucruri, discrepanțele erau foarte mari (…) Noi ne dorim să treacă legea. Dacă o vor mai contesta, cred că se vor găsi amendamente care să fie în concordanță cu decizia CCR”.

În 2022 erau pe rol peste 3.250 de dosare civile prin care magistrații au dat statul în judecată, iar ultima majorare salarială a fost contestată de peste 1000 de ori de cei aproximativ 4.500 de magistrați

În aceste moment, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante pentru 2010-2022 ajung la aproximativ un miliard de euro, potrivit datelor Realitatea Plus.