„În România, avem peste 23.688 de deţinuţi, dintre care 1.072 sunt femei care execută pedepsele în penitenciare (1 penitenciar exclusiv pentru femei la Târgşor). 762 dintre acestea au copii, după cum urmează: 216 femei – 1 copil; 231 femei – 2 copii; 142 femei – 3 copii; 60 femei – 4 copii; 37 femei – 5 copii; 28 femei – 6 copii; 22 femei – 7copii; 12 femei – 8 copii; 6 femei – 9 copii; 2femei – 10copii; 4 femei – 11copii; 1 femeie – 12 copii; 1 femeie – 13 copii”, a anunțat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, vineri, la Timișoara.
Alina Gorghiu a mai explicat că ”penitenciarul din România a depăşit modelul instituţiei izolate, a devenit un spaţiu de întâlnire a intereselor comunitare, o sursă de idei adecvate pentru reeducarea eficientă a deţinuţilor”. În același timp, a mai precizat că în luna martie 2023, recidiva a ajuns la 36,75%, fiind cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimul deceniu.
„Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2025 menţine în atenţie prolematica reintegrării sociale a deţinuţilor din penitenciare. Sunt responsabile pentru implementarea strategiei atât autorităţile publice centrale şi locale, dar şi societatea civilă şi aici subliniez încă o dată rolul esenţial al ONG-urilor de profil, cărora le mulţumesc pentru implicare. Pentru că avem o misiune ca societate în ansamblul său: diminuarea recidiveare depinde foarte mult de acţiunile destinate facilitării reintegrării sociale a foştilor deţinuţi. În luna martie 2023, recidiva a ajuns la 36,75% – cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 10 ani. Asta înseamnă că doi din trei deținuți liberați nu revin în sistemul penitenciar. Sunt pași înainte!
De când am preluat mandatul de ministră a justiţiei, am vizitat multe penitenciare din România. Voi continua să vizitez penitenciarele din ţară, dar şi centrele pentru minori şi voi discuta punctual despre problemele şi nevoile existente, voi identifica cele mai bune soluţii în rezolvarea problemelor sistemice. Şi una dintre cele mai mari provocări se referă la locurile de detenţie insuficiente”, a declarat ministrul Justiției, vineri, la Timișoara.
Alina Gorghiu a mai anunțat că până la sfârșitul anului 2023 vor fi create 1.275 de locuri noi de detenție și va începe, în 2024, construcția noilor penitenciare din localitatea Berceni, județul Prahova, cu 1.000 de locuri, și comuna Unguriu din județul Buzău, cu 900 de locuri.
„O altă problemă majoră în sistemul penitenciar, la care căută soluţii chiar în această perioadă, este aceea a penitenciarelor situate în centrele oraşelor, cum este şi cel din Timişoara. (...)
Avem în vedere mutarea lor în afara oraşelor şi vom începe cu un proiect pilot. Ne preocupăm constant să optimizăm condiţiile de detenţie din unităţile existente, dar şi să îmbunătăţim condiţiile de muncă şi pregătirea profesională a personalului din sistemul penitenciar. (...)
Recent a fost adoptat în Guvern un regulament de funcţionare a penitenciarelor din România conform căruia nimeni nu va mai putea introduce droguri în penitenciare.
Am introdus drug testul care va putea fi folosit de poliţiştii de penitenciare, deţinuţii vor putea face cumpărături online, am creat condiţii mai bune în spitalele din penitenciare”, a mai precizat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, la Timișoara.
Redăm Discursul susținut de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, cu ocazia aniversării a 10 ani de funcționare a Programului de reeducare în sistemul penitenciar „O zi cu tata”, Timișoara, Jud Timiș, 17 noiembrie 2023
„Deţinuţii sunt oameni care trebuie integraţi, sunt oameni care au încălcat legea, dar care au familii şi copii. Mă bucur că suntem împreună azi pentru a sărbători o aniversare specială: 10 ani de funcționare a Programului „O zi cu tata” – programul de reeducare cu cel mai puternic impact la nivel de sistem penitenciar, derulat de Asociația Bărbaților Creștini. Mulțumesc pentru invitație și am încredere că modelul de colaborare pe care dumneavoastră, toate cele 37 de ONG-uri reunite anul trecut sub egida CEAS, îl aveți cu sistemul penitenciar din întreaga țară, va fi urmat și de alte asociații și fundații.
De programul „O zi cu tata”, care s-a derulat în 24 unități penitenciare, au beneficiat peste 1.400 persoane. Au fost organizate întâlniri, atât în penitenciare, cât și în comunitate, la care au participat voluntari și familiile deținuților. Familia reprezintă principalul factor de echilibru și stabilitate al oricărei persoane, iar din această perspectivă, programul s-a bucurat de un interes deosebit și de apreciere din partea deţinuţilor. Pe de o parte, pentru că au avut parte de suportul moral de care în mod cert au multă nevoie, iar pe de altă parte, pentru că s-a simţit contribuția acestui program la scăderea efectelor negative pe care perioada de detenţie o are asupra familiilor deţinuţilor.
Ca ministră a justiţiei sunt preocupată de menținerea relațiilor deţinuţilor cu familiile lor, sens în care sunt atentă, atunci când vizitez unităţile de penitenciar, de felul în care sunt amenajate spațiile în care au loc întâlnirile dintre deținuți și copiii minori şi îmi doresc ca acestea să fie cât mai prietenoase și mai primitoare. Iar în mandatul meu de ministru, îmi doresc ca toate instanțele din țară să aibă camere special amenajate pentru audierea minorilor.
În România, avem peste 23.688 de deţinuţi, dintre care 1.072 sunt femei care execută pedepsele în penitenciare (1 penitenciar exclusiv pentru femei la Târgșor). 762 dintre acestea au copii, după cum urmează: 216 femei – 1 copil; 231 femei – 2 copii; 142 femei – 3 copii; 60 femei – 4 copii; 37 femei – 5 copii; 28 femei – 6 copii; 22 femei – 7copii; 12 femei – 8 copii; 6 femei – 9 copii; 2femei – 10copii; 4 femei – 11copii; 1 femeie – 12 copii; 1 femeie – 13 copii.
Ca femeie şi mamă, înţeleg nevoia acestor femei private de libertate de a menţine legături strânse cu familiile și copiii lor şi sunt atentă ca sistemul penitenciar din Romania să răspundă acestei nevoi si să ofere programe psihosociale, parentale și de educare în viaţa conjugală. Recent, am participat la o conferinţă organizată de asociaţia Salvaţi Copiii și ANP în care s-a discutat mult despre nevoile actuale ale femeilor încarcerate şi ale copiilor lor, în incercarea de a crea cele mai bune programe care să răspundă acestor nevoi şi care, în final, să fie în acord cu un sistem judiciar modern.
Consider că astăzi, şi transmit cât mai des asta, ”penitenciarul” din România a depășit modelul instituției izolate. A devenit un spațiu de întâlnire a intereselor comunitare, o sursă de idei adecvate pentru reeducarea eficientă a deţinuţilor.
Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2025 menţine în atenţie prolematica reintegrării sociale a deţinuţilor din penitenciare. Sunt responsabile pentru implementarea strategiei atât autorităţile publice centrale și locale, dar și societatea civilă și aici subliniez încă o dată rolul esențial al ONG-urilor de profil, cărora le mulţumesc pentru implicare.
Pentru că avem o misiune ca societate în ansamblul său: diminuarea recidivei. Care depinde foarte mult de acțiunile destinate facilitării reintegrării sociale a foștilor deținuți. În luna martie 2023, recidiva a ajuns la 36,75% – cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 10 ani. Asta înseamnă că doi din trei deținuți liberați nu revin în sistemul penitenciar. Sunt pași înainte!
De când am preluat mandatul de ministră a justiţiei, am vizitat multe penitenciare din România. Voi continua să vizitez penitenciarele din ţară, dar şi centrele pentru minori şi voi discuta punctual despre problemele și nevoile existente, voi identifica cele mai bune soluții în rezolvarea problemelor sistemice.
Și una dintre cele mai mari provocări se referă la locurile de detenție insuficiente. Ministerul Justiției este preocupat de rezolvarea acestei probleme, astfel că, până la sfârșitul anului 2023, vom da în folosință 1.275 de locuri noi de detenție, obligație asumată prin Memorandumul Rezmives.
Ministerul Justiției asigură tot sprijinul necesar în vederea realizării celor două noi unități de penitenciar, din Berceni și Unguriu, al căror stadiu este în prezent în faza procedurilor de achiziție. Și sper ca Ordinul de începere a lucrărilor de execuție să fie emis la începutul anului 2024, dacă toate lucrurile vor evolua conform calendarului. Penitenciarul din Berceni va avea 1.000 de locuri de detenție, iar cel de la Unguriu 900. Astfel că, în următorii 4 ani vom avea aproape 2.000 de locuri noi de detenție.
Vom continua să derulăm investiții pentru a construi noi locuri de detenție, atât din bugetul propriu, cât și din fonduri europene nerambursabile.
O altă problemă majoră în sistemul penitenciar, la care căutăm soluţii chiar în această perioadă, este aceea a penitenciarelor situate în centrele oraşelor, cum este și cel din Timişoara. Avem în vedere mutarea lor în afara oraşelor și vom începe cu un proiect pilot.
Ne preocupăm constant să optimizăm condițiile de detenție din unitățile existente, dar și să îmbunătățim condițiile de muncă și pregătirea profesională a personalului din sistemul penitenciar.
Recent am adoptat în Guvern un regulament de funcţionare a penitenciarelor din România conform căruia: nimeni nu va mai putea introduce droguri în penitenciare, am introdus drug testul care va putea fi folosit de poliţiştii de penitenciare, deţinuţii vor putea face cumpărături online, am creat condiţii mai bune în spitalele din penitenciare.
Trebuie, însă, să înțelegem că e nevoie de fiecare dintre dumneavoastră pentru a reuși reinserția socială a persoanelor sancționate penal, să le putem asigura tranziția spre un mod de viață independent și responsabil, să prevenim recidiva”, a declarat Alina Gorghiu în discursul susținut vineri, la Timșoara, potrivit Ministerului Justiției.
