”E prima dezbatere publică, sunt 10 teme mari de discuţie, raportate la programul meu pentru Bucureşti. Programul pentru Bucureşti este programul pe care mi-l asum, fiind susţinut de PSD şi PNL, dar dincolo de a fi un program politic aş vrea să fie un program de administraţie publică, pentru cetăţenii acestui oraş, un oraş care este bolnav, căruia îi trebuie un tratament, iar ceea ce începem noi astăzi este a scrie reţeta cu acele tratamente pentru Bucureşti, de aceea deviza noastră este «Facem Bucureştiul bine». Sunt ferm convins că în a administra acest oraş este nevoie de o muncă în echipă, de o muncă coordonată, în care să avem dialog, să avem opinii. Primul subiect luat în dezbatere a fost termoficarea. În topul cetăţenilor Bucureştiului, termoficarea reprezintă o soluţie care trebuie găsită, care trebuie identificată şi pentru care trebuie să găsim un tratament”, a declarat Cîrstoiu, duminică, într-o conferinţă de presă.
Candidatul Alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei a spus că zona Bucureşti-Ilfov este una dintre cele mai dezvoltate, însă acest lucru nu se vede în viaţa de zi cu zi a oamenilor.
”Zona Bucureşti-Ilfov este una dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, la nivel naţional. Este cu mult peste zone similare din ţări vecine, cum ar fi Bulgaria, Slovenia, Lituania, Letonia sau Croaţia, stat bogat, este un PIB mai mare per capita decât în Cluj, Timişoara sau Constanţa, dar cred că asta nu e vizibil în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din Capitală. Degeaba vorbim de un PIB de 50.000 de euro per capita, degeaba spunem că Bucureşti-Ilfov reprezintă a 14-a zonă din UE ca PIB general, degeaba spunem că este o zonă puternic economică din România, Bucureştiul reprezentând 90 la sută din veniturile acestei regiuni, pentru că asta nu se reflectă în trei lucruri fundamentale pentru cetăţenii oraşului şi anume siguranţa, confortul şi eficienţa”, a spus Cîrstoiu.
Cătălin Cîrstoiu a arătat că Primăria Capitalei nici nu a avut toţi banii alocaţi în buget, anul trecut, pentru plata subvenţiilor la termoficare.
”Aş începe printr-un exemplu concret. Ştim cu toţii că o mare parte din costurile termoficării sunt reprezentate de subvenţii, ştim bine că preţul gigacaloriei în Bucureşti este de aproape 1.000 de lei şi partea de subvenţie este reprezentată de 65 la sută, aşa încât aş vrea să vă informez că Primăria Generală a Capitalei ar fi trebuit să plătească în 2023 - 1,8 miliarde lei subvenţii. Bugetul PMG pe anul trecut a prevăzut o plată de 1,1 miliarde lei, adică rezultă un deficit real de 700 milioane lei care ar fi trebuit plătiţi de PMB către Termoenergetica. Asta înseamnă un deficit, din start, de 700 milioane lei, ceea ce va împinge cele două companii spre o perioadă dificilă tocmai prin ineficienţa acestei relaţii dinpre Primărie, Termoenergetica şi ELCEN. Această situaţie poate duce la intrarea, din nou, în insolvenţă a celor două companii, cum a fost în trecut, cu atât mai mult cu cât Primăria nici măcar nu a generat un audit pentru a putea face aceste plăţi. Situaţia trebuie privită în ansamblu pentru că nu reprezintă strict o soluţie pentru termoficare, ci trebuie avut în vedere soluţiile energetice ale oraşului, aceasta fiind o zonă cu soluţii energetice destul de sărace. Trebuie privit şi din prisma inexistenţei unui PUG al Capitalei, este inexistent, de 4 ani auzim de el, dar nu există. Mai mult, nu putem vorbi despre această hartă GIS din PUG de o importanţă majoră pentru reţelele de termoficare”, a mai afirmat Cîrstoiu.
De asemenea, Cîrstoiu s-a referit la vechimea echipamentelor şi reţelelor de termoficare şi la datoriile care există faţă de ELCEN.
”Discuţia despre trendul zilei în materie de energie este decarbonarea, noi vorbim în continuare despre soluţii ale problemelor de bază ale oamenilor, iar soluţia nu este să spunem că apa caldă va veni a doua zi, cum aţi mai auzit, ci am putea avea rolul de a spune că prin eficienţa noastră, printr-un dialog constructiv şi o muncă în echipă vom putea oferi oamenilor o administraţie care aduce căldură în sufletele lor. Dacă vorbim de Bucureştiul anului 2024 în privinţa termoficării, este exact în aceeaşi situaţie ca acum 10 ani. Echipamentele şi reţelele sunt vechi, în proporţie de 90%. Din punct de vedere financiar vorbim despre o datorie a Termoenergetica faţă de ELCEN de 1 miliard, vorbim de avarii frecvente. Oamenii ajung acasă şi constată că nu au apă caldă, nu au căldură, ba chiar mai au şi un copil mic şi nu au cu ce să îl spele, vorbim de întreruperi neanunţate ale apei calde, vorbim de un consum de gaze naturale, despre un preţ de 1.000 de lei a gigacaloriei cu subvenţie de 65 la sută. În Oradea, un oraş care a ştiut să îşi găsească soluţii, gigacaloria este 350 lei, cu subvenţii de 15 la sută. Sunt 4.000 de conducte în subteran, 1.000 în conducte principale şi 3.000 în conducte secundare. Ritmul de schimbare de 100 km în 4 ani ne duce la 40 de ani în a schimba conductele”, a spus Cîrstoiu.
Medicul Cîrstoiu a arătat că ELCEN nu poate produce energia necesară termoficării.
”Dacă vorbim de energie utilizată pentru producerea agentului termic, principalul producător este ELCEN care vara produce 50 MW, iar în timpul iernii, 400 MW, consumul fiind dublu. Atunci evident că trebuie injecţie de energie electrică de la Cernavodă prin Nuclearelectrica sau de la OMV Petrom Brazi prin termocentrala de acolo. Consumul e clar că în Bucureşti este mai mare decât producţia de energie şi trebuie să spunem că din cele 858.000 de locuinţe existente în Bucureşti, 560.000 sunt branşate la sistemul centralizat de termie, dar 17 la sută încă folosesc încălziri individuale, restul fiind bazate pe centrale de locuinţă. Clădirile au o eficienţă energerică scăzută, sunt adevărate bule de căldură, ele cresc consumul de energie termică ducând la un randament scăzut. Producţia de dioxid de carbon este sursă de poluare. În momentul ăsta 2MW reprezintă plata pentru un certificat de dioxid de carbon. Şansa de a face o infrastructură coerentă a fost spulberată. Prin POIM s-au luat în 2020 fonduri nerambursabile, 200 milioane de euro. Din aceste 200 milioane euro bani pierduţi, nu s-au schimbat decât 12 km de conducte, asta în contextul în care proiectul era pe principiul primul venit, primul finanţat. (...)”, a susţinut Cîrstoiu.
Totodată, Cătălin Cîrstoiu a afirmat că îşi propune reducerea costului gigacaloriei pentru bucureşteni.
”Ne propunem ca în viitor să reducem preţul gigacaloriei şi asta se va reflecta în buzunarul fiecărui cetăţean prin scăderea plăţii facturii pentru energie termică, să creştem calitatea termoficării, să creştem calitatea serviciilor de termoficare şi să ne aliniem directivelor UE care prevăd că din 2030 se scot de pe piaţă centralele individuale, din 2040 este interzisă folosirea lor şi a altor surse de combustie. Noi venim cu nişte propuneri, etapizate în trei categorii, primele imediate, în primele 6 luni, după care vor fi măsuri care vor fi luate în primii doi ani şi măsuri pe termen lung. Măsurile imediate privesc fuzionarea ELCEN cu Termoenergetica, este un memorandum semnat la nivel de Guvern, tergiversat prin Consiliul General al Capitalei, este un proces complex, dar care evident este util. Practic ELCEN este cel care foloseşte gaze pentru a produce energie electrică şi de aici se produce energie termică distribuită de Termoenergetica la consumatori. În Bucureşti, gazele sunt aduse către ELCEN printr-un distribuitor şi nu direct. Numai prin scoaterea acestui distribuitor şi alimentarea directă din reţeaua Transgaz a ELCEN va duce la scăderea costurilor. La CET Vest spre exemplu, conducta care trebuie schimbată pentru a alimenta direct din Transgaz este de 400 metri. Şi acest proiect va începe”, a subliniat Cătălin Cîrstoiu.
Cîrstoriu a mai arătat că trei dintre cele patru CET-uri din Bucureşti nu sunt renovate şi că pentru toate sunt viziuni diferite. În opinia lui Cîrstoiu, este nevoie de o viziune unitară.
De asemenea, Cîrstoiu promite continuarea înlocuirii ţevilor, dar într-un ritm accelerat. El s-a referit şi la surse de energie alternativă, pentru a atrage consumatorii în reţea, pe termen lung. El crede că utilizarea geotermiei poate fi o soluţie, mai ales pentru nordul oraşului, dar şi producerea energiei electrice şi termice din deşeuri.
Cîrstoiu a precizat că, în calitate de primar ales al Capitalei, va avea alături experţi care vor propune decizii pe care el şi le va asuma, în privinţa energiei termice.
