Cele aproximativ 5.400 de secţii de votare au fost deschise la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi vor fi închise la ora 19.00 GMT (22.00, ora României). Primele rezultate preliminare, privind scrutinul prezidenţial, vor fi anunţate la ora 22.00 GMT (luni, 1.00, ora României) de către Comisia Electorală.
Aproape 3,3 milioane de alegători sunt chemaţi să-i aleagă pe cei trei membri (sârb, croat şi musulman) ai preşedinţiei colegiale a Bosniei-Herţegovina.
Sunt aleşi, de asemenea, 42 de deputaţi în Parlamentul central al ţării, cei 98 de membri ai Adunării entităţii croato-musulmane şi cei 83 ai Adunării entităţii sârbe.
De la sfârşitul războiului intercomunitar (1992-1995), Bosnia este împărţită în două entităţi, şi anume Republica Srpska (sârbi) şi Federaţia croato-musulmană, unite prin instituţii centrale slabe.
În Republica Srpska este ales totodată preşedintele entităţii, un post pentru care candidează Milorad Dodik, preşedintele în exerciţiu al sârbilor din Bosnia.
În Federaţia croato-musulmană se va vota şi pentru alegerea a 289 de membri ai legislativelor celor zece cantoane care compun entitatea.
Cu o zi înainte de alegeri, Uniunea Europeană (UE) i-a îndemnat stăruitor pe bosnieci să se prezinte la urne.
Participanţii la scrutin sunt chemaţi să-i aleagă pe cei care vor aduce "foarte necesara reconciliere în cadrul societăţii (...) şi să dea un impuls pozitiv" care să permită Bosniei să "recupereze distanţa faţă de restul regiunii şi să-i permită să avanseze către UE".
Victimă a unor dispute etnice politicianiste permanente, Bosnia nu reuşeşte, de mai mulţi ani, să adopte reformele necesare în vederea apropierii de UE. Ea se află, din această cauză, în coada plutonului tuturor celorlalte ţări din Balcani în privinţa acestui obiectiv.