Solstiţiul de vară din 2016 coincide cu Luna Plina care poarta numele de "strawberry moon". Luna plină din luna iunie are o culoare specială. Practic în emisfera nordică avem o Luna Plina mai mare decât de obicei.
Fenomenul extrem de rar ar putea avea consecinţe neobişnuite asupra persoanelor cu sensibilitate astrală - comportamente bizare, stări de agitaţie, halucinaţii, spune un astrolog britanic citat de DailyMail.co.uk.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016. 3 lucruri pe care poți să le faci în această zi "magică"
Astrologul Timothy Halloran crede că sunt posibile chiar acte necugetate în această perioadă, chiar şi crime. Stările de anxietate, psihoide, cu manifestări halucinatorii sunt, de asemenea, posibile în 20-21 iunie 2016.
Ipotezele acestuia sunt contrazise de oamenii de ştiinţă, printre care şi Jean-Luc Margot, profesor de astronomie planetară la University of California. Totuşi, unele animale, printre care şi lupii au totuşi comportamente bizare în nopţile cu lună plină.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016. Solstiţiul de vară este cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie. Această zi este marcată pe 20 iunie în anii bisecţi. SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016 marchează venirea verii din punct de vedere astronomic.
SOLSTIŢIU DE VARĂ 2016. Cum te afectează cea mai lungă zi din an. Legende, vrăji şi superstiţii
Citiţi mai multe despre SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016
Solstiţiul de vară este cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie. Această zi este marcată pe 20 iunie în anii bisecţi - acei ani în care luna februarie are 29 de zile. Solstiţiul marchează venirea verii din punct de vedere astronomic.
La romani, SOLSTIŢIUL DE VARĂ este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata pe data de 24 iunie. Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, daca erau gasite dimineata acoperite de roua.
Solstiţiul de vară 2016. Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.
După momentul SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Ca urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Ziua va incepe sa scada dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.
Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, scrie astro-urseanu.ro.
Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .
Denumirea de solstițiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe".
SOLSTIŢIUL DE VARĂ. Ce nu ai voie să faci în această zi
După momentul SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2016. Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12', și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie.
