Potrivit lui Dorel Săndesc, în cazul pacienților care necesită intubație și ventilație mecanică, durata medie de apariție a infecției de spital pulmonare este, pe plan internațional, de cinci zile.
"Așa cum s-a mai spus, nu aveau o stare comună toți (n.r - la plecare): unii aveau culturi pozitive, alții nu avea culturi pozitive. Sunt pacienți care încep să vină din străinătate și au diverse forme de infecții pe care le-au dezvoltat în cursul spitalizării în străinătate. Statisticile internaționale arată că la pacienții cu arsuri majore, rata de infecții, la cei care decedează, este de peste 75%. Vorbim de cei cu arsuri ale căilor aeriene, așa cum au fost toți pacienții care au decedat din acest grup. La pacienții care necesită intubație și ventilație mecanică, în general, nevorbind de pacienții cu arsuri ale căilor respiratorii, durata medie de apariție a infecției de spital pulmonare este pe plan internațional de cinci zile. După cinci zile de intubație și ventilație artificială, în medie, pacienții în toată lumea dezvoltată, care raportează aceste infecții, apare în medie o infecție respiratorie", a spus Săndesc.
În acest context, subliniază Săndesc, dacă nu există mijloacele necesare în ceea ce privește administrarea antibioticelor, nutriția și monitorizarea acelor pacienți și a infecțiilor lor, "mortalitatea crește exponențial datorită infecțiilor".
"Imaginați-vă care e rata de infecție la niște pacienți care nu numai că sunt ventilați și intubați, sunt ventilați la un plămân ars, distrus într-o foarte mare parte. Aceasta arată susceptibilitatea extraordinară dublă: o dată a suprafeței arse, care reprezintă un câmp atât de bun pentru creșterea infecțiilor, și al doilea câmp extraordinar de bun pentru creșterea infecțiilor e reprezentat de plămânul plin de răni. Toate aceste date arată că infecțiile sunt una din complicațiile cele mai frecvente, ceea ce nu s-a discutat aici și ceea ce face diferența este capacitatea de a lupta cu această complicație care, de fapt, determină mortalitatea. Dacă nu există mijloacele necesare: antibiotice, nutriția acelor pacienți, monitorizarea acestor pacienți și a infecțiilor lor, mortalitatea crește exponențial datorită infecțiilor. Iată că la noi mortalitatea s-a menținut în limitele literaturii internaționale de specialitate", a adăugat Săndesc.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății subliniază faptul că rata scăzută a mortalității în cazul acestor pacienți se datorează faptului că infecțiile au fost tratate corect.
"Mortalitatea e undeva la 23% astăzi, ceva mai mică la pacienții din România și mai mare la cei din străinătate, pentru că erau mai gravi. Aceasta se datorează faptului că aceste infecții au fost tratate intensiv. Cum ne-am putea explica că niciun pacient de la Spitalul Militar nu a decedat? În mod evident că ei au fost infectați. Pentru că au fost tratați corect, inclusiv de această nouă boală, supraadăugată celei inițiale. Vreau să relativez cu date obiective, profesioniste, interpretările care se fac la un eveniment și la un eveniment, evident, prezent, acela al infecțiilor apărute la această categorie", a explicat Săndesc.
Cercel: Pacienții trimiși în Belgia erau colonizați, și nu infectați cu un anumit tip de bacterie!
Toți cei 8 răniți în Colectiv trimiși în Belgia, infectați cu bacterii intraspitalicești în România
Medicii din Spitalul Militar din Belgia susțin, într-un răspuns oficial acordat publicației România Liberă, că toți cei opt pacienți răniți în incendiul din Colectiv care au fost transferați în unitatea medicală de la Bruxelles au fost infectați cu bacterii intraspitalicești în România.
În urmă cu câteva zile, un medic de la Spitalul de Arși a explicat că problema bacteriilor intraspitalicești este una serioasă în România, sugerând că trei dintre pacienții din Colectiv internați în această unitate medicală și-au pierdut viața din cauza acestor infecții.
"La noi, majoritatea au murit cu infecție cu diverși germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul. Vorbesc cu certitudine despre Spitalul de Arși, dar știu de la colegi de la alte spitale că situația este asemănătoare. Oamenii mor pentru că acești germeni intraspitalicești sunt foarte agresivi și rezistenți. Iar bacteriile devin imune pentru că, în spitale se folosesc în exces antibiotice", a explicat medicul.