UPDATE: Rusia a "redus la zero" livrările de gaze către Ucraina, luni dimineaţa, a anunţat ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, asigurând că în pofida acestei întreruperi a aprovizionării, Ucraina va continua să asigure un tranzit fiabil către Europa, relatează AFP.
"Am fost informaţi că livrările de gaze către Ucraina au fost reduse la zero, volumele trimise (de Rusia) nefiind decât pentru tranzitul către ţările europene", a declarat ministrul. Ucraina va "asigura tranzituri fiabile ale gazelor către Europa", a adăugat el.
Ce riscă România: Premierul Victor Ponta a declarat, luni, în debutul şedinţei BPN al PSD, că situaţia în regiune se deteriorează şi că se opresc gazele, el arătând că a discutat dimineață cu ministrul Energiei şi că România are rezerve necesare astfel încât, pe termen scurt, respectiv şase luni, nu sunt probleme.
Avertismentul Comisiei EUropene: "Săptămânile care vor veni nu vor fi problematice, vom primi volume (obişnuite) de gaz", a declarat comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, dar dacă Ucraina extrage din rezerve, "vom avea o problemă în cazul unei ierni aspre".
UPDATE: Rusia şi-a pus în practică ameninţarea şi a introdus luni un sistem de plată în avans a livrărilor de gaze naturale către Ucraina, după expirarea unui ultimatum, o măsură care va conduce la întreruperea furnizării către Kiev, relatează AFP.
După ce ultimatumul impus Kievului în vederea plăţii unei datorii în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari a expirat la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), "Gazprom, în virtutea contractului în vigoare, a trecut Naftogaz la un sistem de preplată pentru livrări de gaze", a anunţat grupul rus într-un comunicat.
"Nicio plată aferentă lunii iunie nu a fost efectuată. Începând din această zi (luni), societatea ucraineană mai primeşte doar volumele pe care le va fi plătit", a adăugat grupul, fără să precizeze care sunt consecinţele imediate.
Decizia Gazprom riscă să conducă la perturbări ale livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa, dintre care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, ca în precedentele conflicte gazifere, în 2006 şi 2009.
Kievul a refuzat să accepte creşterea preţului decisă de către Moscova după instalarea la putere a liderilor prooccidentali, la sfârşitul lui februarie, o consecinţă a demiterii fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici. Mia de metri cubi de gaze naturale a fost scumpită atunci de la 268 la 485 de dolari, un preţ fără echivalent în Europa. Ca "ultimă ofertă", Moscova a propus preţul de 385 de dolari.
O nouă şedinţă de negocieri care a avut loc duminică seara la Kiev s-a încheiat cu un eşec.
Această decizie urmează să aibă pentru moment repercusiuni limitate asupra Ucrainei, care a acumulat, în ultimele săptămâni, rezerve în stocuri subterane. În plus, consumul este redus în această perioadă, în care nu se recurge la sisteme de încălzire.
Eşec al negocierilor
Rusia a ameninţat că întrerupe livrările de gaze naturale către Ucraina luni, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), după eşecul negocierilor de la Kiev, o măsură susceptibilă să perturbe aprovizionarea în Europa şi să agraveze cel mai dur conflict de pe continent de la Războiul Rece, relatează AFP.
"Nu am ajuns la un acord şi este puţin probabil să ne întâlnim din nou. Suntem deja în avion" în drum înapoi către Moscova, a declarat telefonic pentru AFP Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al gigantului semipublic Gazprom, după negocierile purtate la Kiev, mediate de Uniunea Europeană (UE).
Gazprom a dat ultimatum Kievului până luni, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), să ramburseze o datorie în valoare de 1,95 de miliarde de dolari.
"Dacă nu primim banii până atunci, nu vom mai furniza gaze naturale", a declarat Kuprianov.
Livrările de gaze naturale ruseşti către Europa, din care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, riscă să fie afectate, ca în timpul conflictelor gazifere anterioare, în 2006 şi 2009.
Oficiali ucraineni şi europeni au declarat că încă mai speră la un compromis.
La Bruxelles, Comisia Europeană (CE) a declarat, într-un comunicat, că este "convinsă" că între Kiev şi Moscova încă mai este posibil un acord.
"Vom încerca să ne întâlnim din nou cât mai rapid posibil", a anunîat anterior o sursă europeană.
"Sperăm că economia şi bunul simţ vor prevala asupra politicii", a declarat pentru presă Andrii Kobolev, conducătorul grupului de stat ucrainean Nafrogaz.
Kievul a refuzat creşterea preţului decisă de către Moscova după instalarea la putere a liderilor prooccidentali, la sfârşitul lui februarie, în urma îndepărtării prorusului Viktor Ianukovici. Preţul a 1.000 de metri cubi de gaze a crescut atunci de la 268 la 485 de dolari, un preţ fără echivalent în Europa. În "ultima (sa) ofertă", Moscova a propus 385 de dolari.
Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a denunţat duminică "aroganţa" Kievului, care "respinge un compromis rezonabil", un lucru explicabil, în opinia sa, prin ingerinţa unui "stat terţ".
După ce a apărut speranţa unei destinderi, în urma primelor contacte între preşedintele rus Vladimir Putin şi noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, tonul a urcat între Kiev şi Moscova în acest weekend.
- Legea marţială în estul Ucrainei?
Preşedintele prooccidental ucrainean a promis un "răspuns adecvat" separatiştilor, în urma unui atac asupra unui avion, doborât la Lugansk, soldat cu 49 de morţi, cel mai sângeros pentru armata ucraineană de când a fost lansată, pe 13 aprilie, o operaţiune militară în estul separatist prorus, soldată cu peste 300 de morţi.
Introducerea legii maţiale în estul rebel "va fi abordată" luni, într-o reuniune a Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare, convocat de Poroşenko, a anunţat duminică ministrul ucrainean al Apărării Mihailo Koval.
Poroşenko i-a prezentat săptămâna trecută lui Putin planul său de pace, ceea ce a condus la speranţa unei destinderi, afectată de atacul de la Lugansk, revendicat de către insurgenţi proruşi.
Statele Unite au reafirmat vineri că Rusia le-a furnizat separatiştilor din estul Ucrainei tancuri şi lansatoare de rachete, material care trecut în ultimele zile frontiera dintre cele două ţări.
- Putin insultat de către un ministru
Negocierile în sectorul energetic se desfăşoară într-un context extrem de tensionat, în urma incidentelor care au avut loc sâmbătă în faţa sediului ambasadei ruse în Ucraina, la o manifestaţie de protest faţă de atacul sângeros de la Lugansk.
Difuzarea, duminică, a unei înregistrări video în care ministrul ucrainean de Externe este surprins insultându-l pe Putin a sporit indignarea Moscovei.
În aceste imagini, Andrii Desciţa, venit să calmeze mulţimea, le spune manifestanţilor că este pregătit să ceară Rusiei, împreună cu ei, să se retragă din Ucraina şi spune "Putin nenorocit", un slogan lansat de suporteri de fotbal în urmă cu mai multe săptămâni care a devenit de atunci un "refren" foarte popular în Ucraina.
Mai mulţi oficiali ruşi au denunţat afirmaţiile ca scandaloase şi l-au îndemnat pe preşedintele ucrainean să-l destituie pe Desciţa.
Manifestanţi adunaţi sâmbătă în faţa Ambasadei Rusiei la Kiev voiau "să fie vărsat sânge", a declarat duminică Lavrov, denunţând declaraţiile omologului său ucrainean, "care au depăşit limitele bunei cuviinţe".
Un manifestant a dat jos steagul rus, sâmbătă, iar alţii au răsturnat maşini ale corpului diplomatic, au aruncat cu pavele şi un cocteil Molotov asupra imobilului.