RUSALII. Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Peste sărbătoarea păgână iniţială s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani.
RUSALII. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.
RUSALII. Cuvântul românesc "rusalii" derivă, probabil, indirect, din lat. Rosalia, prin slavonul rusalija. Cuvintele ruseşti au influenţat puternic limbajul religios românesc. "Cincizecime" este un calc după grecescul "(ziua) a cincizecea", denumire care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști.
RUSALII. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii. Această sărbătoare marchează coborârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
RUSALII. Conform scrierilor din Noul Testament, acest eveniment s-a întâmplat în ziua rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Tocmai de aceea această sărbătoare creştină este cunoscută în rândul credincioşilor şi sub numele de Cinzecime.
RUSALII. În Vechiul Testament, Rusaliile au reprezentat la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârgă din roadele pământului. Ulterior, această devine o aniversare a Legământului, care a fost încheiat la 50 de zile după ieşirea din Egipt.
RUSALII. De asemenea, şi Rusaliile creştine au o strânsă legătură cu Legământul, reprezentând o sărbătoare a încheierii launtrie a Noului Legământ al harului şi al iubirii, odată cu coborârea Sfântului Duh. Mai mult decât atât, Rusaliile sunt şi consacrarea solemnă a Bisericii pe care Mântuitorul a întemeiat-o.
RUSALII. Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredinţaţi cu puterea de a grai limbi pe care ei nu le cunoşteau până atunci. Au reuşit să descopere atât învăţătură Mântuitorului, dar şi a altor neamuri în mai multe limbi. Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toţi iudeii din Ierusalim şi din întreg Orientul au înţeles mesajul pe care aceştia îl purtau. Pelerinii care nu reuşeau să îşi explice cum reuşesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi „plini de must”, şi anume beţi. Atunci Sfântul Petru lua cuvântul pentru a apară Apostolii dar şi pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.
RUSALII. Se obişnuieşte să se vorbească de trimiterea Sfântului Duh în lume, că despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrării lui Hristos. În acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfântului Duh. În realitate însă, Duhul trebuie văzut întotdeauna că Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie văzut sau conceput că despărţit de Hristos.
RUSALII. În ziua de Rusalii, creştinii obişnuiesc să vină la biserica şi să aducă frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbile de foc, că semne ale coborârii Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.
RUSALII. În bisericile ortodoxe este preamărit momentul când la Ierusalim s-a pogorât asupra Apostolilor lui Iisus „Mângâietorul lumii” – Duhul Sfânt, promis de Hristos: „Atunci din cer, fără veste, s-a făcut un vuiet mare, ca de suflare de vânt, ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, necunoscute de ei până în acea zi”. După Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolii Domnului s-au răspândit în toată lumea, au început să săvârşească minuni, convingându-i pe păgâni să nu se mai închine idolilor şi să se apropie de credinţa creştină. Contemporanii Apostolilor au considerat că Duhul Sfânt este o fiinţă cu puteri supranaturale, care i-a umplut de har pe aceştia, dăruindu-le puterea să ducă mai departe învăţăturile lui Hristos.
Tradiţii pentru spor şi sănătate.
RUSALII. În ziua Pogorârii Sfântului Duh, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte vecernia Plecării genunchilor, ritual care se deosebeşte de slujbele obişnuite. Preotul este îmbrăcat cu toate veşmintele liturgice; el citeşte, stând în genunchi, în faţa Sfintelor Uşi, şapte rugăciuni, împărţite în trei grupe. În Duminica Rusaliilor, credincioşii îngenunchează pentru că tradiţia creştină spune că participanţilor la ritualul Plecării ghenunchilor li se împlineşte cea mai fierbinte dorinţă.
• În această zi sfântă se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute în popor ca zâne rele, iele sau împărătesele văzduhului. În tradiţia populară se spune că acela care pândeşte Rusaliile şi doreşte să le vadă dansând va avea probleme mari de sănătate.
• În biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc şi flori de tei. După ce sunt sfinţite, aceste ofrande se împart credincioşilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. Tradiţia spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc şi flori de tei să împodobească ferestrele casei şi icoanele, având puteri protectoare împotriva ielelor şi a pagubei.
Rusaliile sunt zâne capricioase. În credinţa populară, Rusaliile sunt zâne capricioase şi răzbunătoare. Ele dansează în văzduh sau pe pământ în timpul nopţii, aşezate în cerc. Dacă un sătean calcă pe câmp, pe locul unde au dansat Rusaliile, un loc unde iarba rămâne arsă, acesta se îmbolnăveşte şi nu mai poate să meargă, fiindcă „a fost luat de Rusalii”.
RUSALII. Ceata căluşarilor îi vindecă pe cei cu minţile rătăcite de iele.
De Rusalii este specific „Dansul Căluşarilor”, ca un remediu pentru starea sufletească a celor care au văzut sau se tem de Dansul ielelor. Căluşarii merg la casele sătenilor care au probleme de sănătate sau cred că ielele le-au „pocit” minţile.
Talismanele protectoare se poartă la brâu.
Tot în ziua de Rusalii, în multe zone ale ţării, oamenii se protejează de pagubă sau de necazuri „nefireşti” cu ajutorul talismanelor. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi şi tămâie şi se păstrează într-o punguţă roşie, care se poartă la brâu.
Rusalii. În prezent, prima şi a doua zi de Rusalii se numără printre liberele legale incluse în Codul muncii - singurul act normativ în vigoare ce prevede în ce zile de sărbătoare legală nu se lucrează.
Din moment ce aceste două sărbători pică întotdeauna duminica şi lunea, salariaţii cu program obişnuit (adică de luni până vineri) vor beneficia de timp liber doar în data de 20 iunie.
Rusalii. Până acum, angajaţii au primit liber în 2016 doar pe 1 ianuarie, din moment ce a doua zi din 2016 a picat într-o sâmbătă, şi pe 2 mai, din moment ce prima zi de Paşte şi Ziua Muncii s-au suprapus într-o duminică. Astfel, excluzând prima şi a doua zi de Rusalii, rezultă că până la finele anului mai sunt cinci libere legale, dintre care patru pică în timpul săptămânii:
Adormirea Maicii Domnului - 15 august (luni);
Sfântul Andrei - 30 noiembrie (miercuri);
Ziua Naţională a României - 1 decembrie (joi);
prima şi a doua zi de Crăciun - 25 şi 26 decembrie (duminică şi luni).
Rusalii. Potrivit Codului muncii, acordarea zilelor libere se face de către angajator, iar prin contractul colectiv de muncă aplicabil (acolo unde este cazul) pot fi stabilite şi alte zile libere. În acelaşi timp, de reţinut este că sărbătorile legale nelucrătoare şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu se includ în durata concediului de odihnă anual.
Rusalii. Dacă vei lucra de Rusalii, angajatorul trebuie să-ţi acorde compensaţii
Acordarea de timp liber în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală nu este valabilă pentru toţi salariaţii. Concret, aşa cum este precizat în Codul muncii, anumite categorii de angajaţi trebuie să lucreze în aceste zile, beneficiind, în schimb, de compensaţii.
Rusalii. Înainte de toate, este vorba de unităţile sanitare şi unităţile de alimentaţie publică. Pentru acestea, Guvernul trebuie să stabilească programe de lucru adecvate, pentru a se asigura asistenţa medicală şi aprovizionarea cetăţenilor cu produse alimentare de strictă necesitate. Apoi, legea face referire la locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.
Angajaţilor vizaţi trebuie să li se asigure compensarea cu timp liber corespunzător sau să li se acorde un spor salarial, conform dispoziţiilor Codului muncii: "Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140 (sanitare şi de alimentaţie publică - n. red.), precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 (cele pentru care activitatea nu se poate întrerupe - n. red.) li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru", potrivit avocatnet.ro.
Rusalii. Dacă nu dau liber salariaţilor în zilele de sărbătoare legală sau dacă nu acordă compensaţiile prevăzute de lege celor care lucrează în aceste zile, angajatorii riscă să primească amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.
