"Vă spun că suntem ca la "Meșterul Manole": ce am construit și am plătit: 150 de milioane de euro trebuie să scoatem tot afară și - am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toată lumea - în condițiile în care am știut că recepționăm un lucru defect. A fost o pasivitate. Acum o lună de zile am fost la o altă emisiune și după patru zile am fost chemat la DNA-ul. Sper ca mâine DNA-ul să fie la CNADNR. Nu poate să rămână așa. Paroxismul la care s-a ajuns în CNADNR e departe de orice închipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 până în prezent. Sunt bani care s-au dus și pe întreținere, pe investiții, reabilitări și avem o rețea care e jalnică, pentru că totul pornește din interior: 6.000 de oameni și 10 la sută sunt ingineri de drumuri și poduri. Acolo doar 10 la sută sunt ingineri de drumuri, într-o companie eminamente tehnică. Sunt regionale care au patru ingineri de drumuri. În condițiile în care am angajat toate specializările exotice, găsiți papagali de toate culorile. Fiecare director și-a angajat toate rudele. Nu este de astăzi, se perpetuează", a declarat Alin Goga.
Potrivit acestuia, CNADNR-ul ar putea funcționa și cu jumătate din personal.
"Față de 2014, bugetul de salarii de anul acesta e mai mare cu 30 la sută și putem verifica foarte ușor. Acolo sunt o grămadă de tăietori de frunze și compania ar putea funcționa și cu jumătate din personal. Stau să fumeze pe holuri pentru că nu au ce face, iar cei care au ce face nu sunt băgați în seamă", a mai spus Goga.
În ceea ce privește tronsonul de autostradă Sibiu-Orăștie, Goga a subliniat că a existat, încă de la bun început, o sesizare de la DRDP Brașov că există un plan de alunecare, care afectează și magistrala de cale ferată, iar firma CONSITRANS, angajată de CNADNR drept consultant de proiect, a atras atenția că sunt folosite pământurile cele mai proaste pentru construcția autostrăzii. Goga a explicat, în acest sens, că "pentru alegerea traseului e responsabil cel care a făcut studiul de fezabilitate și CNADNR pentru aprobarea proiectului".
"Acolo, de la început, se știa că există magistrala de cale ferată și a existat o sesizare de la DRDP Brașov, care nu a fost luată în considerare, că există un plan de alunecare care afectează inclusiv magistrala de căi ferate. Pe unde al ales să construim? Exact pe unde este cel mai prost. Cele mai proaste pământuri. CONSITRANS-ul le-a zis că nu e bine și că folosesc pământurile cele mai proaste pentru că constructorul a vrut să facă economie și a luat aceste pământuri proaste, care sunt niște argile prăfoase cu contracții mari. Întotdeauna când se face un studiu de fezabilitate există, cel puțin, trei variante. Pentru alegerea traseului e responsabil cel care a făcut studiul de fezabilitate și CNADNR pentru aprobarea proiectului", a explicat directorul de investiții de la CNADNR.
În contextul în care au fost emise peste 300 de note de neconformitate de către firma CONSITRANS, lucrările au continuat iar, în prezent, "nu există rezolvare tehnică" și trebuie scos tot ce e acolo, mai spune directorul de investiții, care este de părere că tronsonul Sibiu-Orăștie trebuie închis.
"O rezolvare tehnică ne costă 250 de milioane de euro. Tot ce am plătit trebuie scos afară și să construim, din nou, de la zero. Planurile de alunecare sunt atât de avansate și, ce este cel mai grav, este că noi am avut rapoarte comandate de CNADNR, de constructor care ne-au spus și am știut raportul doamnei Sanda Manea, profesor la Universitatea de Construcții București și ne-a zis că sunt greșeli de proiectare și de execuție. Am știut din decembrie, anul trecut, și noi am plătit autostrada integral, în condițiile în care noi am știut că lucrurile sunt făcute greșit. Aceste 300 de note de neconformitate au fost făcute de firma CONSITRANS - consultant pe lucrare. Nu firma asta era inginerul. Era consultant și ăla spune "vezi că nu sunt în reguă". Noi le-am ascuns, l-am dat pe ăla afară și am pus niște salariați de-ai noștri. CONSITRANS a câștigat în tribunal și trebuie să le dăm și zece milioane de lei. Punem niște salariați și oricât de bine intenționați ar vrea să fie, nu au experiența de șantier pentru că sunt oameni care au stat mai mult la birouri și ei depind de un director. Specialiștii care au verificat calitatea tehnică a construcțiilor le-a luat o zi să spună că e în regulă. Autrostrada trebuie închisă", a adăugat Alin Goga.
Mai mult, "s-ar putea ca și Uniunea Europeană, ținând cont că am făcut niște plăți nelegale, să ne spună să le dăm toți banii înapoi".
"Am încercat să vorbesc și cu proiectanții mari din această țară și au zis, astăzi, în acest moment, că nu mai există altă soluție tehnică, pentru că ai avut niște momente în care să intervii și nu ai făcut-o", a mai spus Alin Goga.
Mihai Alexandru Crăciun, blogger de infrastructură: "Ar trebui acum dat ordinul de închidere. Riscăm să moară oameni"
La rândul său, bloggerul de infrastructură, Mihai Alexandru Crăciun, este de părere că circulația pe autostradă ar trebui oprită, în condițiile în care aceasta este nesigură și "riscăm să moară oameni".
"Era varianta care era mai nordică și mai scurtă cu opt kilometri și traversa un traseu dificil pe o porțiune mult mai scurtă. Au fost mai mult faze: în primă fază, constructorul a venit și a spus: nu facem tunel, facem un șanț cu pereți foarte abrupți. S-au apucat să sape numai puțin sus și deja a început să cadă și s-au oprit, au plecat de pe șantier. Asta a accelerat alunecările. După au convenit să facă șanțul mai larg. Au săpat, iar s-a surpat. După au zis 'totuși, facem tunel'. Au venit, au forțat dar deja soluția era foarte scumpă", a spus Mihai Alexandru Crăciun.
Potrivit acestuia, dacă lucrarea nu este recepționată până la 31 decembrie, când expiră, pe 2015, dăm banii inapoi, respectiv 114 milioane de euro - bani europeni.
"S-a pornit cu un traseu prost ales, cu un studiu geotehnic incomplet, urmat de o proiectare defectuoasă. Totul a pornit în 2011 (...) Lucrarea nu e recepționată. Dacă această lucrarea nu este recepționată până la 31 decembrie, când expiră, pe 2015, dacă nu e recepția semnată dăm banii inapoi. 114 milioane de euro, bani europeni, și problema e, în acest moment, că există un întreg sistem de microfalie, deci e o problemă de mare adâncime acolo, care sunt active și care acționează asupra dealurilor de la suprafață. S-ar putea ca oricum să nu mai putem să facem autostradă pe acolo. Dar pe Institutul Geologic nu l-a întrebat nimeni.
Ar trebui acum dat ordinul de închidere. Astăzi a plouat, nu știm ce efect au ploile. Un viaduct cu capătul de pod surpat, acel capăt de pod, acea placă de beton care ține terasamentul să nu fugă, dacă vine o ploaie, acea bucată de autostradă de dinainte de viaduct se surpă. Avem o autostradă nesigură pe care circulăm. Asta trebuie să rezolvăm și trebuie să ne oprim din circulat; să o analizăm și să vină experții să ne spună soluții tehnice, pentru că au apărut tot felul de idei posibile. Aici vorbim de zeci de milioane de euro", a declarat Mihai Alexandru Crăciun.
