RAPORTUL MCV privind România publicat de CE arată că în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt există încă obstacole semnificative, menţionează că sunt declaraţii ale unor politicieni care îşi exprimă simpatia faţă de persoane condamnate şi aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii.
"Cu toate acestea, în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt există încă obstacole semnificative. În ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupţie nu sunt întotdeauna tratate ca infracţiuni grave. În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare să indice o anumită reticenţă a judecătorilor de a-şi asuma consecinţele unei constatări a vinovăţiei, ceea ce se află în contradicţie cu ghidul de stabilire a pedepselor al însăşi Înaltei Curţi", se menţionează în raportul dat publicităţii miercuri.
Raportul arată că, în ceea ce priveşte confiscarea activelor şi recuperarea activelor, confiscarea extinsă, care cuprinde şi activele rudelor, rămâne o procedură recentă la care se recurge relativ rar.
"Această reticenţă este subliniată de declaraţiile unor politicieni români care îşi exprimă simpatia faţă de persoanele condamnate pentru acte de corupţie. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legătură şi cu modificările aduse Codului penal şi adoptate de Parlament în decembrie 2013 fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile. Organismele judiciare din România, inclusiv Înalta Curte şi Consiliul Superior al Magistraturii, şi-au exprimat îngrijorări grave cu privire la modificări, întrucât acestea ar avea ca efect scoaterea parlamentarilor din sfera de aplicare a legislaţiei aplicabile infracţiunilor de corupţie, precum luarea de mită, traficul de influenţă şi abuzul în serviciu", se adaugă în raport, menţionându-se că din datele DNA reiese că un număr de 28 de parlamentari au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru fapte de corupţie.
Raportul se referă şi regimul de prescripţie modificat, prin care perioada de prescripţie ar fi redusă în mod substanţial. "Rapoartele MCV au cuprins în mod frecvent observaţii cu privire la regimul de prescripţie din România, care conţine o dispoziţie relativ neobişnuită conform căreia prescripţia încetează numai în momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive", se menţionează în document.
Raportul mai arată că, printre alte dispoziţii importante se numără şi redefinirea conflictului de interese în vederea scoaterii unei serii largi de categorii de persoane de sub incidenţa răspunderii în cazul săvârşirii unei infracţiuni, adăugându-se că "s-ar părea că o altă modificare propusă are ca efect eliminarea oricăror urmări legate de corupţie în cazul persoanelor care au primit deja o condamnare sau o pedeapsă".
Potrivit raportului, aceste modificări au stârnit reacţii din partea magistraţilor români şi a comunităţii internaţionale, una dintre problemele ridicate fiind faptul că în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei se prevede că toţi funcţionarii publici care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau judiciare ar trebuie să intre sub incidenţa unor norme de incriminare a corupţiei şi a conflictului de interese. Curtea Constituţională a României a hotărât, în ianuarie 2014, că modificările sunt neconstituţionale şi a invocat, în special, necesitatea de a respecta obligaţiile care decurg din legislaţia internaţională, precum şi principiul egalităţii în faţa legii, consfinţit în Constituţia României, această decizie reprezentând "o importantă demonstraţie a existenţei unui echilibru de puteri", însă continuă să fie surprinzător faptul că au fost aprobate modificări care păreau să conteste direct principii atât de importante.
Conform raportului, de la ultimele rapoarte MCV, atât DNA, la nivel de urmărire penală, cât şi ICCJ, pentru faza de judecată, s-au menţinut la rezultate semnificative în circumstanţe dificile. Luând în considerare atât trimiterile în judecată, cât şi condamnările, aplicarea sistemului de justiţie la persoane politice importante a fost o dovadă semnificativă a razei de acţiune a justiţiei române.
Practica instanţelor a cunoscut îmbunătăţiri considerabile, în special în ceea ce priveşte durata investigaţiilor desfăşurate de DNA şi a proceselor. O importantă "portiţă de scăpare" a fost închisă, pentru a se împiedica utilizarea demisiei dintr-un post, de parlamentar, de exemplu, ca motiv de întârziere a unui caz, iar la Înalta Curte au fost prevăzuţi avocaţi de serviciu, pentru a se împiedica utilizarea absenţei unui avocat al apărării ca motiv de amânare a judecăţii.
În raport se recomandă depunerea unor eforturi intense pentru eliminarea corupţiei la toate nivelurile societăţii româneşti. Sondajele indică în mod constant că existenţa pe scară largă a corupţiei constituie o sursă importantă de îngrijorare publică. Deşi aducerea în faţa justiţiei a unor persoane notabile acuzate de corupţie poate influenţa în mod pozitiv percepţia generală, combaterea corupţiei la toate nivelurile presupune, de asemenea, depunerea unor eforturi susţinute în scopul de a reduce posibilităţile de a comite fapte de corupţie, se mai arată în raport.
