Andrei Țăranu, prodecan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, susține că valul populist din acest moment din Europa a apărut ca urmare a supraexpunerii partidelor "mainstream", care au făcut promisiuni tuturor categoriilor sociale, dar pe care nu le-au putut onora, "pentru că nici nu aveau cum".
"Populismul este un subiect atât de actual și, în egală măsură, atât de vechi, încât este interesant cum se structurează la nivelul imaginarului conceptele populismului. Ieri au fost alegeri în câteva țări încă membre ale UE: Marea Britanie, Olanda și se pare că Brexit Party condus de Nigel Farage, cel care a construit UKIP (United Kingdom Independence Party), va avea scorul cel mai important dintre toate partidele din Marea Britanie, dând un semnal incredibil, pentru că pe lângă UKIP, Brexit Party etc., practic, partidele de acest gen tind să domine aproape în totalitate piața politică din Europa", a spus Andrei Țăranu, vineri, la Conferința internațională "Communication. Information. Learning", unde a susținut prelegerea "Imaginarul politic al populismului".
El a făcut referire la Italia, unde sunt două partide ultrapopuliste, unul de extremă dreaptă - Lega Nord, celălalt - Movimento 5 Stelle (Mișcarea de 5 Stele), care sunt la putere, la partidele considerate iliberale, dar care la origine au fost populiste, în Ungaria, în Polonia, precum și la "un puternic curent în Austria".
Valul populist, o realitate
"Deci valul populist în Europa este o realitate, ceea ce ne dă clar senzația că lucrurile se schimbă în mod fundamental la nivelul percepției politice a cetățenilor, care nu mai sunt fericiți cu modelul contemporan și în mod foarte interesant, lucru pe care îl vedem și îl testăm și noi în România, partidele politice simt acest lucru și din niște partide mainstream, adică din niște partide clasice și tradiționale, se transformă în niște partide populiste", a subliniat politologul.
Andrei Țăranu a explicat că definiția lui Cas Mudde, potrivit căruia populismul este o ideologie subțire, care contrapune poporul pur unei elite corupte, nu că nu ar fi corectă, însă este deja depășită, pentru că populismul tinde să se schimbe în mod esențial ca ideologie și doctrină politică, întrucât intră în contact cu realități multiple, economice, politice, sociale, emoționale, care schimbă în mod esențial percepția cetățenilor asupra dorințelor și puterii pe care le mai au partidele politice.
Cauza
"Populismul contemporan se naște din supraexpunerea partidelor mainstream (n.red.: partidele care au la bază doctrinele politice), care începând cu ani '80-'90 au avut prostul obicei de a promite aproape tuturor. Partidul, în sensul clasic, era "de clasă", adică se adresau unui grup social căruia îi făcea anumite promisiuni. Or, la un moment dat, partidele mainstream nu au mai discutat doar despre clasa lor și asta datorită apariției clasei de mijloc, adică dispariția sensului marxist al luptei de clasă, și atunci clasa de mijloc a înglobat tot, și bogați, și săraci, și deștepți, și proști, și frumoși și urâți, iar partidele s-au grăbit să le promită tuturor acestor categorii, ceea ce a determinat dispariția diferențelor dintre partide. Or, într-o astfel de situație partidele politice au intrat într-o eră în care nu au mai putut să ofere ceea ce au promis, pentru că nici nu aveau cum. Ele ofereau fericire la toată lumea și nu poți să dai fericire tuturor, pentru că politica este un joc cu sumă nulă, adică cineva trebuie să piardă ca cineva să câștige. Or, când toată lume urmează să câștige, evident că toată lumea urmează să piardă", a afirmat Țăranu.
Această chestiune, a adăugat el, a generat o schimbare profundă în conștiința publică, ceea ce se vede atât de bine și în România, adică un dezinteres aproape esențial pentru politică, care este schimbat printr-un reflux politic permanent: "Veniți la vot, că dacă nu veniți la vot, nu veți schimba viitorul, ceea ce înseamnă că ești chemat să votezi fără să știi ce sau de ce votezi. Doar să te duci la vot. Nu îți oferă niciun mesaj prin care să îți transmită că îți dă ceva sau îți ia ceva sau că cineva va face ceva pentru tine sau împotriva ta. (...) Populismul s-a construit și pe ideea găsirii vinovaților. Or, când vinovații ar trebui să se arate pe ei înșiși, atunci caută, evident, să găsească pe cineva din afară".
