Prima Zi a Primăverii este sărbătorită pe 20 martie 2015, printr-un doodle special.

Super-Luna - sau luna la perigeu - este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an.

În 2015, vor fi şase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie şi octombrie.

Echinocţiul marchează acel moment din fiecare an când ziua şi noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocţiului este marcat primăvara şi toamna. Deşi echinocţiul de pe 20 martie - moment care va debuta la ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora României) - nu va avea niciun impact direct, ce poate fi resimţit, asupra felului în care va arăta eclipsa de Soare, el va contribui la marcarea unei zile foarte speciale, ce va consta în desfăşurarea a trei evenimente astronomice rare într-un interval de câteva ore.

Pe 20 martie, axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui - fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocţii. După aceea, axa Terrei va începe să se încline (în raport cu raza Soarelui, n.r.), făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică. Echinocţiul a fost sărbătorit ca un moment al începutului şi al reînnoirii, de numeroase culturi şi civilizaţii, şi este adeseori asociat cu Paştele creştin şi Pesah (sărbătoare ebraică).

O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ şi steaua sa, prin faţa astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi astru, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra.

Deşi eclipsa solară de vineri - care în România va fi una parţială - nu va fi influenţată de celelalte două momente astronomice, specialiştii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeaşi zi.

Cele trei fenomene - echinocţiu, super-Lună şi eclipsă solară - se vor produce din nou în aceeaşi zi, în acest secol, în anii 2053 şi 2072.

Ce înseamnă ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ este fenomenul astronomic când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. 

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni

Eclipsa va începe, la București, la ora 10.48, are maximul în jurul orei 11:55 și se termină la ora 13:04, având o durată medie pentru țara noastră de două ore și 20 de minute, informează expertul în astronomie Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic din Capitală, pe blogul sonkab.wordpress.com.

Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcție de locul observației, fiind mai scăzută în sudul țării și mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 și 55. La București, va fi de 43,5%.

Animatia de mai jos, realizata de siteul astro-info.ro ne arata cum va fi eclipsat soarele vineri:

ECLIPSĂ PARȚIALĂ DE SOARE, 20 MARTIE:

Eclipsa se va vedea totală de la Polul Nord și regiunile învecinate. Locuitorii Insulelor Feroe vor avea parte de o totalitate de maxim două minute și 30 de secunde, aproximativ aceleași condiții intâlnindu-se și în arhipeleagul Svalbard.

Maximul eclipsei se poate vede de undeva din nord-estul Insulelor Feroe, la ora 11:45 (ora României), cu o o durată a totalității de 2 minute și 47 de secunde. Locuitorii din jumătatea de nord a Marii Britanii vor avea o acoperire de peste 90% a Soarelui, condiții similar întâlnindu-se și în nordul Norvegiei.

ECLIPSĂ PARȚIALĂ DE SOARE, 20 MARTIE:

De la Polul Nord se va putea vedea o eclipsă totală cu Soarele la sub un grad față de orizont.

Următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România se produce pe 21 iunie 2020.

ECLIPSĂ DE SOARE, 20 MARTIE 2015. 

Eclipsa de pe 20 martie începe la Bucureşti la ora 10:48 şi se termină 13:04, cu maximul la 11:55 cu 43% acoperire a Soarelui.

Echinocțiul de primăvară de anul acesta va coincide cu alte două evenimente astronomice: o eclipsă de soare, dar și superluna - momentul în care luna plină se află la perigeu. 

ECHINOCTIU DE PRIMAVARA 2015: Echinocţiul de primăvară are loc, anul acesta, pe 21 martie, când, de la 0.45 începe oficial primăvara astronomică.

ECHINOCTIU DE PRIMAVARA 2015:

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară, totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Potrivit tradițiilor spirituale, orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea, se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

ECHINOCTIU DE PRIMAVARA 2015:

Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal

SUPER LUNA 2015. Fenomenul "Super Luna" sau Luna la perigeu va avea loc, anul acesta, în 20 martie, odată cu eclipsa solară și cu echinocțiul de primăvară.
Fenomenul se produce atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an.

În 2015, vor fi şase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie şi octombrie.

SUPER LUNA 2015. "Super Lună" este un termen nou introdus în astronomia modernă şi a fost inventat de astronomul Richard Nolle în 1979. Termenul, foarte pompos, a devenit foarte popular în ultimii ani. Anterior, astronomii numeau acest fenomen pur şi simplu "Lună plină la perigeu", respectiv "Lună nouă la perigeu". Potrivit definiţiei date de Richard Nolle, o "Super Lună" este o Lună nouă sau una plină care se află la punctul cel mai apropiat de Terra pe orbita satelitului. Fenomenul este considerat banal din punct de vedere astronomic, pe parcursul unui an putând fi observate, în medie, aproximativ 4-6 "Super Luni".

De asemenea, aproximativ o dată la un an şi 48 de zile, Luna se află la perigeul maxim.

Astronomii spun că nu se poate sesiza o diferenţă cu ochiul liber între o "Super Lună" şi o Lună plină/ Lună nouă obişnuită.

În ciuda scenariilor apocaliptice legate de "Super Lună" existente în credinţa populară, cercetătorii de la NASA au anunţat în numeroase rânduri că nu au descoperit nicio corelaţie directă între dezastrele naturale de pe Terra şi Luna la perigeu.