POSTUL PAȘTELUI 2019. Când începe și care este rolul POSTULUI MARE?

POSTUL PAȘTELUI 2019. Pastele din 2019 este prăznuit pe 28 aprilie. Pastele este sărbătoarea Învierii Domnului. Modul de calculare a datei Sfintelor Paști s-a stabilit la primul sinod ecumenic, ținut în anul 325 la Niceea.

Sărbătoarea Paștelui este momentul în care prăznuim “omorârea morții, sfărâmarea iadului și începătura altei vieți veșnice și săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat și preamărit, Dumnezeul părinților noștri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat și în noi este nevoie ca sa zicem “fraților și celor ce ne urăsc pe noi și să iertăm toate pentru Înviere și așa să strigam: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.

Postul și rolul lui în viața credincioșilor

Precum bine se știe, postul este reținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reținere de la mâncări și băuturi trebuie însă însoțită și de reținerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoțit de post sufletesc. Postul este de origine și instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile și la toate popoarele.

La capitolul tradiții și obiceiuri, încă se mai păstrează ritualul ca, înainte de Postul Paștelui, toate rufele să fie spălate, iar vasele trebuie să fie opărite. Tot în această perioadă se spune că nu este bine să se facă nunți. În a cincea săptămână de post, încep Deniile, dată la care începe curățenia de primăvară.

POSTUL PAȘTELUI, cel mai aspru dintre cele patru posturi: ce ai voie și ce nu ai voie să faci

Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămâna I) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.

POSTUL PAȘTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare și aduce aminte de postul de 40 de zile ținut de Mântuitor înainte de începerea activității sale mesianice.

În general, preoții și scriitorii bisericești privesc acest post ca pe o instituție de origine apostolică. În primele trei secole, durata și felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alții două zile, adică în vinerea și sâmbăta de dinainte de Paști, alții trei, o săptămână sau chiar până la șase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paști, pe când în Apus, în aceeași vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârșitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărțit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ținea până la Duminica Floriilor și avea o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii și era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paștilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de șapte săptămâni, durată pe care o are și astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei și modului postirii au persistat după acel moment.

POSTUL PAȘTELUI, cel mai aspru dintre cel patru

Ultima dintre cele șapte săptămâni de post deplin, adică săptămână dintre Florii și Paști, este cea a Sfintelor Patimi, adică Paștile Crucii sau al suferinței Domnului.

Durata de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară: potopul, care trebuia să spele Pământul de păcate, a ținut 40 de zile și 40 de nopți; 40 de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinței; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile și 40 de nopți înainte de începerea activității publice.

Postul Paștilor este nu doar mai lung și mai important, ci și cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În general, în vechime, postul era mult mai aspru decât în prezent. Toate zilele erau de ajunare, adică abținere completă de la orice mâncare și băutură până în ceasul al nouălea din zi, spre seară. Exceptate de ajunare erau doar zilele de sâmbătă și duminică.

POSTUL PAȘTELUI: sfaturi ca să nu-ți pierzi energia în această perioadă

Bea ceai verde

Spre deosebire de cafea, care te stimulează pentru o oră sau două,  perioadă urmată uneori de o cădere de energie, ceaiul verde are un efect mai slab, dar mai îndelungat.

Dacă bei dimineața o ceașcă de ceai verde îndulcită cu miere, oferi corpului tău un plus de energie, pe care îl vei simți cu siguranța de-a lungul zilei.

Respectă mesele regulate

Când conținutul de proteine de origine animală scade din alimentația ta zilnică, rezervele de energie ale corpului depind de mesele regulate.

Încearcă să respecți cele trei mese principale, la care poți adăuga două-trei gustări de-a lungul zilei: fructe, alune, migdale și nuci.

Nu mânca pâna ai burta plină

Nivelul glicemiei în sânge, de care depinde energia ta zilnică poate scădea brusc și după o masă copioasă. Încearcă să mănânci doar cât îți trebuie, fără să-ți umpli burta, indiferent dacă mănânci salată de legume sau altă gustare cu conținut redus de calorii.

Programează cel puțin o masă de verdețuri pe zi

Asigură necesarul zilnic de vitamine și minerale cu cel puțin o masă de verdețuri. Poți mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile și spanacul au conținutul nutritiv cel mai ridicat.

Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poți adăuga frunze proaspete și în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel și salata creață roșie.