Începe POSTUL CRĂCIUNULUI. Nu ai voie să faci aceste lucruri. E mare PĂCAT!

POSTUL CRĂCIUNULUI. Tot mai puțini oameni aleg să postească, indiferent de vârstă. Unora li se pare ceva fără importanță sau rost, alții pun pe seama anumitor boli acestă neputință. În fapt, nu există piedici adevărate, spun părinții. Chiar și cel bolnav poate posti, fiindcă tocmai postul l-ar ajuta să se vindece. Pentru unii pare o adevărată provocare. Dar, sincer vorbind, dacă vrei să postești poți mânca doar pâine, legume și fructe nu trebuie să faci nu știu ce mari preparate. Acestea sunt pretexte pentru a nu ține post. Or, postul trebuie ținut cu bucurie, fiindcă nu este o osândă, ci o mică nevoință făcută cu scopul de a fi mai aproape de Dumnezeu și a te împărtăși apoi cu trupul și sângele Lui, prin euharistie. Postul te ajută să fi mai bun, să te gândești de două ori înainte de a deschide gura, înainte de a-l judeca pe cel de lângă tine, te îndeamnă să nu mănânci sau să bei peste măsură. Sunt, de fapt, lucruri pe care ar trebui să le facem mereu, nu numai în post.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Postul Crăciunului, vechi de când lumea

După cum se știe, postul e de la Adam și Eva. Când Dumnezeu le spune celor doi locuitori ai Raiului să nu se atingă de pomul cunoștinței binelui și răului, de fapt, El îi îndeamnă la post.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Părintele Ilie Cleopa arată că în Biblie sunt nenumărate exemple ale celor care au ținut post: Mântuitorul Însuși a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. Și tot Mântuitorul ne învață cum să postim. El ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post și rugăciune. Posteau, de asemenea, Sfinții Apostoli și ucenicii lor; ei au rânduit postul pentru creștini. Moise a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; Ilie Proorocul, la fel, a postit patruzeci de zile; Daniel, de asemenea, a postit”, scrie libertatea.ro.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Puterea de a ne înfrâna

Omul este singura ființă care are posibilitatea de a se înfrâna de la pornirile instinctuale. Un animal nu poate face acest lucru de la sine, ci numai dacă este dresat și doar, într-un anume context. Pe când noi, oamenii, avem această putere, dată de Dumnezeu, de a ne abține, de bună voie de la diverse activități. De aceea, spune Sf. Eferem Sirul că “A mânca ține de legile firii, dar a posti ține de libertate”. Cine se poate lăuda că mănâncă doar pentru că “așa vrea el”? Noi mâncăm pentru că nu putem trăi fără hrană, voința noastră reiese din instinctul firesc, nu din libertate. Evident nu e nimic rău în a mânca, nu e nici un păcat, dar nici o virtute. Virtutea este doar rodul libertății. Postirea este alegerea liberă care ne aduce mai aproape de viața veșnică și de Dumnezeu.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Latura sufletească a postului

“Scopul postului nu este numai de a face deosebiri între unele mâncăruri, ci de a disciplina trupul și puterile sufletești, spre ușurare și curățire de păcate”, ne spune părintele Cleopa. Așadar, nu este suficient să te abții de la mâncarea de dulce.

Această înfrânare îți atrage atenția că trebuie să fii mai îngăduitor cu cei din jurul tău, să fii împăciuitor, mai iubitor, smerit. În perioada postului trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuți mai mult pe cei de lângă tine, să ocolești cât poți păcatele, să nu mai judeci, să vorbești doar când trebuie și cât trebuie.

Dar toate acestea trebuie făcute din inimă, nu cu forța sau de ochii lumii, precum făceau fariseii.

 Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către toți credincioșii este ținut cu strictețe de credincioșii în întreaga lume. Prin intermediul acestui post, Dumnezeu ne dă putința curățării trupești și sufletești. Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seară Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seară zilei de 14 noiembrie. În acest post credincioșii ar trebui să consume mâncăruri de post.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Felurile postului

Postul poate fi de mai multe feluri:

– ajunare desăvârșită, când nu mâncăm și nu bem nimic o zi întreagă;

– postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine și apă, fructe uscate, semințe etc);

– postul obișnuit sau comun, când mâncăm la orele obișnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică ne înfrânăm de la “mâncărurile de dulce” (carne și pește, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime);

– postul ușor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, pește, icre și untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.

 – În Postul Crăciunului, în principal, nu se consumă carne, ouă și brânză. În zilele de luni, miercuri și vineri se mănâncă preparate fără ulei și fără vin. Marți și joi se pot consuma atât untdelemn, cât și vin. Sâmbăta și duminica, până pe 20 decembrie, se consumă ulei, vin și pește.

– Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri se sărbătorește un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn și se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se poate mânca și pește. Marți și joi se mănâncă pește, untdelemn și se bea vin, când cade în aceste zile vreun sfânt mare, hramul sau sunt sărbători cu cruce roșie.

– În Ajun se mănâncă doar seara grâu fiert îndulcit cu miere, fructe, covrigi sau turte din făină. În ziua de Crăciun se consumă de toate, dar cu măsură și treptat ca să se obișnuiască organismul cu o alimentație mai grea.

POSTUL CRĂCIUNULUI 2016. Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului este pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului. În această zi, creștinii petrec alături de familie.

Luni, 14 noiembrie, se lasă sec pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului are loc în seara zilei de 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte. Postul Crăciunului începe pe 15 decembrie și se încheie pe 24 decembrie. Postul Crăciunului ne amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceștia au postit în vederea venirii lui Mesia.

POSTUL CRĂCIUNULUI. De regulă, cuvântul sec, din sintagma „lăsatul secului”, este înțeles de noi că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitate însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești. Trebuie să reținem că rostul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru domolirea poftelor și pornirilor trupești. În zadar vom ține post, dacă vom continua să fim cuprinși de mânie, ură, invidie, lăcomie, grăire în deșert, etc.

POSTUL CRĂCIUNULUI.  Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri

De Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului, creștinii petrec alături de familie.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Potrivit monitorulexpress.ro, la masa de Lăsata Secului se strâng rudele apropiate sau prietenii și se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte și vin. Lăsatul Secului se ține că apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină. De Lăsatul Secului se fac și ultimile nunți până la sărbătorile de iarnă, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului.

La țară, de Lăsatul Secului oamenii respectă obiceiuri și practici magice ce fac parte dintr-un scenariu al morții și renașterii timpului. De pildă, la Lăsatul Secului, ușile și ferestrele caselor, dar și porțile gospodăriilor, sînt unse cu usturoi, pentru că spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se alungă și cu prin zgomote și împușcături.

POSTUL CRĂCIUNULUI.  Firimiturile rămase de la ospățul Lăsatului Secului se aruncă la păsările sălbatice, pentru că suratele lor de toate neamurile să nu strice recoltele viitoare. Vasele din casă în care s-au gătit bucarele de Lăsatul Secului se spală și se lasă în noaptea cu gură în jos, pentru a nu intră în ele spiritele rele. Un alt obicei se referea la prezicerea vremii după pieptul găinii tăiate pentru masă festivă. Astfel, dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă era subțire va fi ușoară și vara plină de rod.

POSTUL CRĂCIUNULUI.  Când începe postul Crăciunului. Postul Crăciunului închipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar și postul patriarhilor din Vechiul Testament. La fel precum cei de atunci așteptau venirea Mântuitorului pe Pământ cu post și rugăciune, așa se cuvine ca toți credincioșii să aștepte și să întâmpine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu, născut din Fecioara Maria.

Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seară Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seară zilei de 14 noiembrie. În acest post credincioșii ar trebui să consume mâncăruri de post.

POSTUL CRĂCIUNULUI. În acest post se obișnuiește că toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consumă untdelemn și vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie roșie atunci se face dezlegarea și la pește. În zilele de marți și joi, credincioșii pot consumă pește, vin sau untdelemn.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Postul din Ajunul Nașterii Domnului

POSTUL CRĂCIUNULUI.  În ziua de Ajun se mănâncă abia seară și doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilor, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.

Se mănâncă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 și 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuiește Sfinții mai importanți, conform calendarulortodox.ro.

POSTUL CRĂCIUNULUI.  Când începe postul Crăciunului 2016. Dezlegare la pește

POSTUL CRĂCIUNULUI. Se face dezlegarea la pește pe când Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.

De asemenea, credincioșii pot mânca pește în zilele de luni, miercuri și vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hranul bisericii din enoria noastră.

POSTUL CRĂCIUNULUI.  Nu în ultimul rând, se face dezlegare la pește în zilele cu sfinți însemnați, dar și în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie și 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 decembrie, dacă zilele acestea cad marți sau joi. Cu atât mai mult, când marțea sau joia se întâmplă hramul unei biserici.

POSTUL CRĂCIUNULUI. Cele mai delicioase rețete de post:

Rețete de post. Cea mai bună mâncărică de cartofi. Ingredientul secret care o face foarte gustoasă

REȚETE DE POST. Cum prepari o delicioasă mâncare de conopidă cu ciuperci

REȚETE DE POST: Pilaf cu roșii și dovlecei. Cum prepari această mâncare gustoasă

Rețetă: Ghiveci călugăresc, o mâncare de post deliciosă

Rețete de post. Cele mai delicioase sărmăluțe de post cu ciuperci

Rețete de post. Cele mai gustoase clătite de post cu dulceață de vișine