În 2012, Comisia Europeană a aprobat finanţarea cu 180 de milioane de euro a Laserului de la Măgurele, urmând ca finanţarea totală a proiectului să se ridice la 356 de milioane de euro. Construirea clădirii de la Măgurele, cea care va adăposti laserul, trebuia finalizată anul acesta, pentru a putea începe montarea echipamentelor.
Vorbim de un proiect paneuropean de cercetare ştiintifică găzduit de trei state: Cehia, România şi Ungaria. Şi dacă în toate cele trei ţăti se vor construi mai multe lasere, la noi în ţară, la Măgurele se va dezvolta cel mai putenic laser din lume. Practic România va găzdui cea mai complexă parte din acest proiect.
Pe hârtie cel puţin... În mai 2013, constructorul, compania Strabag, a încheiat cu Institutul de fizică Nucleară un contract în valoare de 250 de milioane de lei, cu angajamentul că în martie 2015, clădirea de la Măgurele avea să fie gata. Nu s-a întâmplat aşa, s-a mai acordat un termen până în iunie, care a fost devansat a treia oară până în decembrie 2015. Astfel, penalităţile calculate până la finalul anului depăşesc de trei ori valoarea contractului: 750 milioane de lei.
Potrivit contractului, Strabag ar trebui somat să plătească penalizări şi să termine lucrarea din fondurile proprii. În mod suspect însă, directorul institutului Măgurele, Nicolae Zamfir nu se grăbeşte să sancţioneze constructorul.
"Sunt întârzieri care sunt datorate atât constructorului, rămâne de văzut, sunt în analiză, să vedem cât de ample sunt aceste întârzieri, sunt întârzieri datorită asistenţei tehnice dificitare a proiectantului, care trebuie să răspunda la întrebările constructorului. Suntem în analiză. Am facut atentionarea, am făcut notificări", a declarat ZAMFIR NICOLAE, directorul Institutului de la Magurele.
Surse Realitatea Tv spun însă că discuţiile dintre autorităţile statului şi conducerea institutului nu erau chiar pe un ton amiabil. Pe parcursul celor doi ani de lucrări, oficialii responsabili cu monitorizarea proiectului: Mihnea Costoiu, Remus Pricopie, Eugen Teodorovici, Marius Nica, şi Tudor Prisecaru, ar fi exercitat presiuni pentru ca Strabag să primească plăţi în avans din partea Institutului, în ciuda întârzierilor existente.
Sursele noastre relatează că un important om de afaceri apropiat de Victor Ponta a discutat în repetate rânduri cu reprezentantul Strabag despre starea lucrărilor şi a plăţilor în avans.
"Presiuni noi am făcut în sensul atribuţiilor pe care le aveam ca minister, scrisori făcute. Oficiale, să ia o decizie vis a vis de contract", a spus EUGEN TEODOROVICI, fost ministru responsabil cu fondurile UE.
"Dacă tu ca beneficiar, persoană contractantă nu chemi la masa de discuţii ambele părţi sau toate părţile implicate fie că e consultant, fie ca e proiectant sau cine mai este acolo şi nu încerci să rezolvi problema punct cu punct şi atunci când nu merge şi trebuie să reziliezi contractual, nu iei o astfel de măsură". "Dacă dânsul este şeful de proiect, el poată întreaga responsabilitate a acestui proiect sau a situaţiei de astăzi", a mai spus Teodorovici.
A fost singura reacţie pe care am reuşit să o obţinem de la autorităţi. Despre Mihnea Costoiu, fost ministru al cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, surse Realitatea TV spun că el a dispus înlocuirea unor specialişti din consiliul de administraţie al Institutului cu personal de la Politehnica Bucureşti, instituţie unde era rector. Contactat de Realitatea TV, fostul ministru nu a dorit să răspundă la telefon.
Tudor Prisecaru, preşedintele ANCS, despre Laserul de la Măgurele: "Proiectul merge normal"
De acelaşi refuz am avut parte şi de la Ministerul Educaţiei, dar şi de la proiectantul lucrării, firma Proiect Bucureşti. Reprezentanţii companiei Strabag au răspuns sec solicitării şi ne-au întors la Măgurele: "Multe multumiri pentru întrebările şi interesul dvs. pentru Strabag. Vă rugăm respectuos să luaţi contact direct cu benefeciarul nostru, întrucât ambele Părti sunt obligate contractual să păstreze confidentialitatea."
Despre proiectant, o firmă aleasă de Institut pentru realizarea lucrării, directorul Nicolae Zamfir spune că şi acesta a tergiversat multe termene de proiectare.
Nici premierul Victor Ponta nu este deloc departe de acest subiect. Vizita premierului la Laserul de la Măgurele a avut loc în prezenţa ministrului Costoiu iar premierul a stat atunci de vorba minute în şir, pe schela construcţiei, doar cu reprezentanţii companiei Strabag. Nu şi cu şefii institutului.
De ce constructorul nu este somat să plătească penalităţi? Nimeni nu ştie. Cert este ca deşi statul român ar fi trebuit să primească despăgubiri de sute de milioane de euro de la compania Strabag, de la anul, tot statul ar putea da peste 50 de milioane de euro pentru continuarea lucrărilor.
Realitatea TV a obţinut în exclusivitate un document de corespondenţă dintre Comisia Europeană şi reprezentanţii institutului, unde apare stipulat că nefinalizarea clădirii de la Măgurele până în decembrie 2015 implică pierderea unei finanţări de 28 de milioane de euro, bani ce vor trebui acoperiţi din bugetul naţional. În plus, tot statul va plăti şi cheltuielile suplimentare cu salarii, echipamente şi construcţii în valoare de 26 de milioane de euro.
Cât despre preşedintele Klaus Iohannis ştim că în momentul de faţă a luat notă de situaţia de pe şantierul Laserului de la Măgurele. Sursele Realitatea TV afirmă că preşedintele cunoaşte atât problemele cauzate de constructorul austriac şi de proiectant, cât şi presiunile pentru plăţile în avans exercitate de ministrii guvernului Ponta, responsabili de lucrare.
Laserul de la Măgurele. Costoiu: Nu se pune problema să se piardă proiectul
DE CÂTE ORI S-A AMÂNAT FINALIZAREA LUCRĂRII
Durata contractului 22 luni
Termen estimat de finalizare a contractului 31:03:2015
Termene devansate
iunie 2015
decembrie 2015
Total: 275 de zile de întârziere
Total penalităţi 700. 000.000 lei
