Desigur, avem şi rezultate care ne fac cinste şi sportivi care merită aprecierea noastră. Ce se ascunde însă în spatele unor performanţe şi ce face statul ca să-i sprijine pe tinerii care vor să ajungă pe podium, aflaţi într-o serie de reportaje marca Realitatea TV.
Regrete, amintiri şi prea puţine speranţe. Atât le-a rămas iubitorilor de sport. Tinerii sunt cei care privesc înapoi cu mânie. Către bazele sportive unde cândva se antrenau gratis. Antrenorii au fost nevoiţi să se descurce pe cont propriu şi să-i ajute pe cei care vor să facă performanţe, contra cost. Sportul s-a transformat într-un lux. Iar medaliile au devenit preţioase la vedere. La toate acestea, oficialii Ministerului Tineretului si Sportului răspund evaziv.
"Într-adevăr infrastructura se află undeva la nivelul anilor 80", spune Robertina Stancu, purtător de cuvânt al MTS.
Reprezentanţii Ministerului au declarat pentru Realitatea TV că în România mai sunt aproximativ 5.000 de baze sportive funcţionale. Totuşi, nu există o evidenţă clară a bunurilor sportive, deşi de mai bine de 5 ani statul încearcă să realizeze un inventar.
Nici cei de la minister şi nici politicienii nu se grăbesc să găsească soluţii pentru sportul românesc. Se fac paşi mici, ineficienţi. Birocraţia este la ea acasă. Sistemul este greoi, iar dezinteresul mare. Aşa stau lucurile de mai bine de 20 ani. Cei care, zilnic, dau nas în nas cu greutăţile sunt sportivii care vor să facă performanţă. Numai ei ştiu câte sacrificii fac pentru ca antrenamentele lor să dea roade. Asta pentru că puţine baze sportive mai îndeplinesc cerinţele necesare. Mai mult, unele chiar au fost demolate, pe locul lor fiind construite blocuri, malluri sau cluburi. Altele pur şi simplu au fost lăsate în paragină.
Lipsa unor condiţii bune pentru antrenamente se reflectă şi în rezultatele recente de la competiţiile internaţionale. La Jocurile Olimpice de la Rio, România a obţinut cel mai slab rezultat înregistrat după Revoluţie, clasându-se abia pe locul 47 la medalii, cu doar 5 medalii. În 2012, la Jocurile Olimpice de la Londra, România s-a clasat pe locul 27 la medalii. Rezultate mai bune s-au înregistrat şi acum 8 ani, la Olimpiada de la Beijing, când ţara noastră s-a clasat pe locul 17.
Multipla campioană olimpică la canotaj, actualul ministru al Tineretului şi Sportului, s-a declarat nemulţumită de rezultatele obţinute de sportivii români la Rio: "Așteptările noastre, deși au fost mari, pe măsura investițiilor fără precedent din acest an, s-au dovedit a fi mai puțin confirmate de rezultatele finale. Este esențial să fim alături de sportivii care fac sau își doresc să facă înaltă performanță, dar mai ales să creăm cadrul pentru întregul sistem sportiv, inclusiv pentru cel de masă, incluzând și componenta educațională".
La "investiţii fără precedent" aşa cum le-a numit ministrul, putem include şi banii alocaţi fiecărui sportiv. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2014 erau peste 243.000 de sportivi legitimati in România. Dacă împărţim bugetul de 36,4 milioane de euro alocat federaţiilor la numărul de sportivi legitimaţi, obţinem "fabuloasa" sumă anuală pe cap de sportiv de 148 euro!!!! În cel mai bun caz. Bani cu care nici măcar o pereche de încălţăminte sport nu pot cumpăra. Cum ar putea un sportiv să obţină performanţe cu aceste sume? Este greu de spus.
Aşadar lipsa bazelor sportive şi banii insuficienţi sunt două motive plauzibile pentru care nici elevii nu se mai îndreaptă către sport. O problemă serioasă pentru că baza de selecţie va fi din ce în ce mai mică. O recunoaşte chiar directorul adjunct al Federaţiei Sportului Şcolar Universitar: "La 3,2 milioane de elevi mai sunt doar 12.474 de elevi sportivi legitimaţi, ceea ce e un procent ruşinos".
Spunem deci adio sportului de masă. Şcoala nu mai naşte performeri. Vestita "Daciadă" a devenit o degringoladă. Abia dacă în şcoli se mai fac ore de educaţie fizică, darămite concursuri sportive ca pe vremuri.
Realitatea Tv continuă campania "Jocurile dezastrului" şi vă prezintă, în episoadele următoare, situaţia unor baze sportive din Bucureşti şi din ţară, multe dintre ele lăsate în paragină.