Redăm discursul președintelui Klaus Iohannis
"Ne aflam la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. In afara competitiei politice democratice, anii electorali au avut in Romania din pacate si alte caracteristici si au adus un anumit tip de practici. Apropierea campaniilor a adus politici adoptate in urma unor calcule, promisuni populiste sau nesustenabile si chiar legi chiar niciodata aplicate. Marirea cu 50% a salariilor profesorilor, niciodata aplicata, sau OUG nr. 55 din 2014 care a legalizat migratia alesilor locali, din pacate aplicata, vor ramane probabil intr-o nefericita istorie.
Va propun un altfel de an electoral care sa nu fie nici populist, nici unul al masurilor hazardate, in care competitia pt voturi sa nu excluda preocuparea pentru contructia pe termen lung.
Pornind de la aceste premise, vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016. Prima vizeaza inceputul recastigarii increderii in politica. A doua tine de functionarea institutiilor intr-un stat democratic, a treia priveste continuarea eforturilor in domenii in care Romania a facut progrese si a castigat respectul partenerilor externi si in zona marilor sisteme publice. Atat timp cat nu punem agenda Romaniei mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de castigat pe termen lung.
Schimbarea despre care vorbesc vizeaza practici si mentalitati, criterii de integritate.
Vreau sa trasmit un mesaj limpede: acest stat nu poate da impresia unei functionari haotice, dezordonate, a unui stat in care fiecare face ce vrea si fiecare institutie are o agenda proprie. Exista o agenda nationala legata de parteneriatele strategice ale Romaniei in special cel cu SUA, legat de apartenenta la NATO. Cred ca este nevoie de comunicare, coordornare la nivel institutional pentru a urmari obiectivele nationale. Puterile statului nu sunt în competitie una cu alta.
Justitia nu poate sa fie eficienta fara o putere legislativa pe masura. A gandi puterile separat este o greseala. Romania trebuie sa se miste inainte in ansamblul ei.
Anul acesta, se incheie un mandat parlamentar, insa parcursul politic continua, iar marile teme ale societatii romanesti raman aceleasi. Imi doresc ca in 2016 sa definim clar obiectivele nationale si directia in care ne dorim sa mearga sistemul nostru de educatie. Dincolo de faptul ca veti alege primari, ca veti castiga sau nu consilii judetene, ca veti alcatui liste pentru alegerile parlamentare, cred ca aceste subiecte trebuie sa fie pe agenda tuturor.
Aveti in mine un partener de dialog. Pe aceste subiecte avem datoria sa construim pentru Romania. O abordare consensuala este necesara. 2016 trebuie sa fie o continuare fireasca a ceea ce am construit sau consolidat in anul precedent. Avem de gestionat provocari majore: criza migratiei, cresterea amenintarii teroriste, riscurile de securitate dinspre est si punerea sub semnul intrebarii a proiectului european fac din 2016 un an crucial pentru stabilitatea din regiune si pentru viitorul Europei. Pentru Romania, prioritatile si obiectivele majore in materie de politica externa raman aceleasi.
Avem responsabilitatea de a ne intari apararea nationala, dar si de a contribui la asigurarea apararii colective in cadrul NATO. Faptul ca cele șase noi comandamente ale NATO in Europa de est, unitatile de integrare a fortei NATO, urmeaza sa devina deplin operationale constituie un semnal evident al relevantei acestei regiuni. Unul dintre obictivele Romaniei in cadrul summitului de la Varsovia e ca, la finalul reuniunii NATO, sa confirme interesul puternic pentru Europa centrala si de est si in special pentru regiunea Marii Negre.
Romania ramane fidela acestui proiect si angajata pentru pastrarea unitatii europene. Am subliniat acest lucru si cu ocazia recent incheiatului Consiliu European.
Romanii care lucreaza in Marea Britanie nu vor fi afectati de mecanismul de salvgardare. Cu privire la indexarea alocatiilor pentru copii, decizia are un caracter nediscriminatoriu pentru romanii care lucreaza in Marea Britanie si care primesc deja alocatii pentru copiii ramasi acasa, indexarea se va aplica doar incepanad cu 2020. As dori ca acordul la care am ajuns sa conduca la un rezultat pozitiv la referendum.
Sunt neplăcut surprins că nu s-a înțeles, în anumite spete, ca imunitatea parlamentara nu are voie sa fie folosita pentru a bloca cererile justitiei. Dupa cativa pasi inainte, urmeaza unul inapoi care pune din nou in discutie credibilitatea Parlamentului și raporturile cu justiția. Romania se afla pe un drum ireversibil, consolidarea statului de drept si consolidarea justitiei sunt angajamente ferme la nivelul societatii.
Anul acesta nu e unul de competitie pentru mediul politic, ci si un mediu de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Este important ca alegerile pentru CSM sa fie departe de zona politicului. Nu voi fi un simplu spectator in acest proces.
Depinde de fiecare dintre noi, cei care ne manifestam in spatiul public, felul in care arata climatul politic si social, cum intelegem sa ne raportam unii la altii si la ce nivel de conduita, limbaj, atitudine ducem dezbaterea politica. Îmi doresc un an electoral in care comunicarea sa isi pastreze decenta", a declarat Klaus Iohannis.
Reamintim că șeful statului a transmis, marți, o scrisoare președinților celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu și Valeriu Zgonea, în care a cerut să adreseze Parlamentului un mesaj pe 22 februarie, iar conducerea Legislativului a aprobat solicitarea.
"S-a decis ca luni după-amiază, la ora 16:00, conform solicitării președintelui, să organizăm o sesiune comună a celor două Camere. Președintele Iohannis dorește să se adreseze Parlamentului", a declarat, miercuri, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a punctat, totodată, faptul că temele care vor fi abordate sunt de politică internă, "cele menționate în scrisoarea președintelui".
Al cincilea discurs în Parlament
Discursul pe care Klaus Iohannis l-a susținut, luni, în fața plenului reunit al Parlamentului, este al cincilea de la preluarea mandatului de președinte și primul din acest an.
Prima alocuţiune, susținută de Klaus Iohannis în fața Parlamentului, a avut loc în luna februarie, când preşedintele a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislaţie privind alegerile. A doua oară, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului în luna iunie, prezentând noua Strategie Naţională de Apărare.
Al treilea discurs a fost susţinut în faţa parlamentarilor în luna septembrie, când preşedintele a vorbit despre criza refugiaţilor, votul prin corespondenţă, un cod al incompatibilităţilor şi reglementări privind aleşii locali.
Al patrulea discurs în fața plenului reunit al Parlamentului, pe care Klaus Iohannis l-a susținut, a fost în 15 decembrie 2015, la un an de la preluarea mandatului de şef al statului.
Klaus Iohannis le-a promis senatorilor şi deputaţilor, în primul său discurs, că va veni în faţa lor la fiecare început de sesiune parlamentară. Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale în 16 noiembrie 2014, iar în 21 decembrie el a preluat oficial mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu.
