Scenariul "Meșterul Manole" se repetă constant în deciziile Executivului de la București. Cea mai răsunătoare retractare de până acum a fost cea cu impozitarea bacișurilor, însă Guvernul a dat înapoi și în cazul celebrei "taxe pe stâlp", a propus și renunțarea la supracciza de 7 eurocenți sau s-a răzgândit cu privire la impozitarea profesiilor liberale.
Amnistia fiscală promulgată recent de Executiv pentru categoriile cel mai variate de contribuabili întregește peisajul anomaliilor pe care autoritățile le creează și apoi le repară, în cel mai bun caz.
Iohannis către Ponta:Nu pot să accept ca Guvernul să ia o decizie, iar premierul să revină asupra ei
Impozitul pe bacșiș a fost eliminat după o lună de haos. La doar câteva zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței prin care toate bacișurile erau impozitate cu 16%, ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a ieșit la televizor în și anunțat că ideea nu este atât de bună și se va reveni asupra ei.
Și pemierul Ponta a recunoscut că introducerea impozitului pe bacşis a fost o greşeală, dar că ar mai grav să perseverezi în greşeli decât să le repari. „E mai grav să perseverezi într-o greşeală decât să o recunoşti şi să o repari", a declarat Ponta la momentul respectiv.
Gafa Finanțelor a costat destul de mult mediul de afaceri. Proprietarii de restaurante, baruri sau cluburi au cheltuit între 1.250 şi 5.000 de lei ca să se pregătească pentru impozitarea bacşişului. Cel mai mult i-a costat updragarea programului de operare a caselor de marcat, pentru care au plătit în jur de o mie de euro.
Ponta recunoaşte că impozitarea bacşişului a fost o greşeală. Cine plăteşte factura?
O altă "eroare de sistem", recunoscută cu nonșalanță de autorități a fost introducerea taxei pe construcții speciale. Întreg mediul de afaceri a protestat la momentul respectiv cu privire la supra-impozitarea excesivă și Executivul a decis să revină în primă fază asupra valorii impozitului (redus de la 1,5% la 1% la o lună de la instituire.)
Ulterior, Executivul a renunțat definitiv la ideea "taxei pe stâlp" în proiectul de Cod Fiscal depus la Parlament și aprobat în iunie de forul legislativ.
Introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenți la litrul de combustibil, care a avut efecte negative nu doar asupra prețurilor, puterii de cumpărare sau mediului de afaceri, ci a adus și încasări mai mici la buget, a fost "reparată" și ea, însă cu întârziere.
Victor Ponta a recunoscut că supra-acciza nu a fost un proiect bun: „Nu a fost un proiect bun, pentru că nu am reușit să deblocăm procedurile și să investim efectiv banii. Ne-a ajutat la un spațiu fiscal. Ca să poți să începi o procedură, trebuie să arăți că ai banii, altfel Comisia Europeană și FMI ne spunea foarte clar: taie, nu poți să pui atât la CNADNR", a spus Victor Ponta, la un an după introducerea taxei controversate.
Proiectul de reîncadrare a profesiilor liberale ca activități dependente un angajator a pus pe jar mediul de afaceri în primăvară, iar ministrul de Finanțe a fost nevoit să dea asigurări că legea nu va fi adoptată în forma repsectivă.
"Profesiile liberale nu vor disparea si nu vor avea nimic de suferit iar persoanele care practica astfel de profesii nu vor plati retroactiv impozite pentru sumele incasate in ultimii cinci ani", a declarat în luna mai ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici.
Ministru a facut precizarile dupa ce, recent, reprezentantii Confederatiei Nationale a Patronatului Roman (CNPR) au aratat ca persoanele cu profesii liberale vor fi recalificate ca avand activitati dependente si ar putea fi obligate de ANAF la plata unor sume mai mari decat cele castigate in ultimii cinci ani.
